Monumentul din Bod Sat, dedicat eroilor bodeni din cele două Războaie Mondiale

25 noiembrie 2019

 


 

http://www.primariabod.ro/wp-content/uploads/2019/11/Snapshot_0.jpg



Să știe toți că un popor nu moare
Când veacuri a luptat necontenit!

Ștefan O. IOSIF
poet traducător (1875 – 1913)
fondator al Societății Scriitorilor Români

 


Monumentul a fost înălțat în 1938, de către Ion Iordănescu, cunoscut sculptor la acea vreme, la iniţiativa domnului învățător Cherciu Gheorghe și cu sprijinul Primăriei şi al Comitetului Parohial Bod.
Inițial acesta a fost dedicat ostașilor bodeni ce au adus sacrificiul suprem în timpul Primului Război Mondial (PRM). Ulterior s-au adăugat și numele celor căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Monumentul este situat în centrul Bod Satului, la intersecția străzilor Tudor Vladimirescu și Brașovului.



Descrierea monumentului

„Soclul, în două trepte, este din beton, iar piedestalul şi corpul sunt din piatră şlefuită. La jumătatea înălţimii (are în total 6,0 metri), pe o mică terasă, se află o statuetă din bronz, reprezentând un soldat sprijinit în armă. În terminal, monumentul are o pajură din bronz cu aripile larg desfăşurate” („Jertfă și Recunoștință – Eroi și Monumente din Țara Bârsei, Țara Cohalmului și Țara Făgărașului”, Gheorghe PĂŞESCU, Dumitru STRATANOV, Ioan Virgil LEANCU)
Pe faţadă, sub pajură, sunt dăltuite cifrele „1916-1919”, iar sub statuetă inscripţia „EROILOR DIN COMUNA BOD”
Pe părțile laterale, pe câte o placă din marmură , alături de cuvintele „EROII DIN BOD JUD. BRAŞOV”, sunt enumerate o parte din numele bodenilor căzuți la datorie în timpul PRM. Pe placa din spatele monumentului sunt însemnate numele luptătorilor din comuna noastră ce și-au adus sacrificiul suprem în cel de-Al Doilea Război Mondial.



Bodul, la granița dintre Imperiul Austro-Ungar și România

La momentul izbucnirii PRM, Transilvania era parte din Imperiul Austro-Ungar. Ba chiar mai mult, Bodul era situat la frontiera acestuia cu România.

Astfel că după declarația de război a României din 27 aug., trupele române ocupă Brașovul pe 29/30 august, inclusiv Bodul. Aflat în apropierea curburii Carpaților, Brașovul constituia un avanpost militar extrem de important în apărarea trecătorilor intracarpatice și organizarea ofensivei viitoare.


Însă…după aceste victorii tactice rapide din Transilvania, în toamna anului 1916, odată cu pornirea contraofensivei germane, Armata Română va suferi o serie de înfrângeri zdrobitoare, culminând cu pierderea Brașovului, ceea ce va împinge frontul de luptă înapoi, forțând autoritățile statului în frunte cu Regele Ferdinand și Regina Maria, să se refugieze în Moldova. Astfel, în iarna lui 1916, Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiului Otoman, națiunile Bulgariei) ocupau două treimi din teritoriul național, inclusiv Bucureștiul (6 decembrie 1916).


Cauzele înfrângerii Armatei României au fost amestecul politic major în actul conducerii militare, incompetența și lașitatea unei părți semnificative a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa pregătirii și dotării trupelor pentru tipul de război purtat. Eşecul înregistrat determină schimbarea generalului Grigore Crăiniceanu de la comanda Armatei III, cu generalul Alexandru Averescu.
Acesta va face parte din noul comandament militar al Armatei Române care, cu sprijinul substanțial al Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Berthelot, aveau să reorganizeze și să instruiască luptătorii români. A urmat campania din vara anului 1917 care a fost una de succes, reușindu-se, în faza inițială, înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile încrâncenate de la Mărăști, Oituz și Mărășești ce au lăsat istoriei noastre impresionantele cuvinte: „Pe aici nu se trece”.



Bătălia de la Bod

Revenind la contraofensiva austro-ungară pornită pe 26 sept.1916, mărturiile istorice ne spun că pe 7-8 octombrie se desfășoară deja bătălia Brașovului.

Prima parte a ofensivei se desfăşoară cu intensitate maximă în partea de sud-vest a Ţării Bârsei unde Bodul reușește să reziste însă nu pentru mult timp. În cursul luptelor de la Bod (8 octombrie) au căzut mulți soldați germani care sunt îngropați în marginea de est a satului (actualul cimitirul evanghelic) dar și români care își află odihna la cimitirul Bisericii Ortodoxe„Sfântul Nicolae” din Bod Sat. Locul este însemnat cu o cruce comemorativă, iar pe bordura de marmură sunt înscrise cuvintele emoționante:
„De veci îngrijiți și ocrotiți acești stejari care au fost sădiți în locul unde eroi ai neamului odihnesc”.

 

Last modified: 25 noiembrie 2019

Comments are closed.