♦ STATUT



Statutul COMUNEI BOD

Prezentul statut este elaborat în temeiul prevederilor art. 104 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, privind Codul administrativ, şi cuprinde date şi elemente specifice care individualizează Comuna Bod în raport cu celelalte comune din România.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001, actualizată, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Anexa 4, Secţiunea 1.0 Ierarhizarea localitatilor rurale pe ranguri, Comuna Bod este sat reședință de comună de rangul IV.
Comuna Bod este persoană juridică de drept public care are ca scop administrarea eficientă a resurselor comunităţii.

I. PREZENTARE GENERALĂ

I.1. Poziţia geografică

a) Aşezare, suprafaţă şi delimitarea teritorială
Localitatea Bod este situată pe drumul judeţean (DJ) 103, la 2 km de drumul naţional (DN) 13, între Hălchiu, Sânpetru şi Hărman. Teritoriul administrativ al comunei este situat în partea centrală a depresiunii Bârsei, la ieşirea Oltului din defileul care desparte Dealul Lempeş de munţii Baraoltului având următoarele coordonate geografice: paralela 45043’ şi 45048’ longitudine nordică şi meridianul 25025’ şi 2504’ longitudine sudica. Limitele geografice ale comunei sunt: Valea Oltului la nord şi est, Câmpul Înalt al Bodului în sud şi Valea Bârsei în vest. Ele constituie în acelaşi timp şi linia de separaţie între localităţile cu care se învecinează comuna: Araci şi Ariuşd din judeţul Covasna şi Sânpetru, Hălchiu,Feldioara şi Braşov din judeţul Braşov. Figura 1 – Comuna Bod. Harta fizica.

b) Relief
Comuna Bod este aşezata în Depresiunea Bârsei, aproape de dealul Lempes la sud est si delimitat de raul Olt la Nord est.
Depresiunea Bârsei este situată în curbura internă a Carpaţilor, în zona de contact a Carpaţilor Orientali cu cei Meridionali şi este de origine tectonică, fiind formată la sfârşitul pliocenului şi începutul erei cuaternare. Este cea mai mare şi mai tipică depresiune intramontană din Carpaţii româneşti, înconjurată de M-ţii Baraolt, Bodoc şi Nemira (N), de M-ţii Vrancei (E), M-ţii Buzăului (S-E), de M-ţii Ciucaş, Piatra Mare, Postăvarul, Bucegi, Piatra Craiului (S), de M-ţii Ţagla, Măgura Codlei şi Perşani (V) şi drenată de cursul superior al Oltului şi afluenţii săi

c) Climă
Clima Comunei Bod are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziţie între temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental: mai umedă şi răcoroasă în zonele de munte, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase.
Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme. Cantitatea de precipitaţii este relativ mai ridicată ca urmare a contrastelor diurne mici.
Temperatura medie multianuală a aerului este de 6,6°C; temperatura maximă absolută fiind de 37°C în luna august, iar temperatura minimă absolută a fost înregistrată chiar la Bod în 25 ianuarie 1942 – 38,5°C.
Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 de zile pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an.
Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.
Adâncimea de îngheţ este conform STAS 6054/77 de 0.90 – 1.00 m. Din punct de vedere al zonei seismice, Bodul este amplasat în zona D şi se caracterizează, conform Normativului P100/92, prin coeficienţi ks  0.16 şi Tc  1.0, iar conform STAS 11.100/77 în zona cu intensitate seismică de grad 7.

d) Căi de access
d.1 Terestre
În satul Bod, principala arteră rutieră este reprezentată de DJ 112A (suprapusă cu Str. Hărmanului şi Str. Gării) care traversează localitatea din direcţia sud-est spre nord-vest şi asigură conexiunea între DN11 şi DN 13.
Pe DJ 112A se desfăşoară traficul de tranzit între drumurile naţionale menţionate, chiar dacă această arteră a fost parţial degrevată de traficul greu ca urmare a realizării tronsonului centurii ocolitoare a municipiului Braşov între DN 11 – DN 13.
În a doua localitate a comunei Bod,Colonia Bod, artera rutieră majoră este DJ 112A prin care se asigură, conform celor prezentate, legătura între DN11 şi DN13 la Podul Bârsei
d.2 Feroviare
Localitatea Bod dispune de acces la reţeaua naţională de căi ferate, fiind traversată pe o lungime de aproximativ 4 km de magistrala CFR 300: Bucureşti – Braşov – Sighişoara – Teiuş – Războieni – Cluj Napoca – Oradea (cale ferată dublă electrificată). Comuna Bod beneficiază astfel de conexiuni feroviare atât cu municipiul Braşov cât şi cu alte localităţi de la nivel regional şi naţional. Volumul traficului feroviar este de 20 de trenuri de călători pe zi, la care se adaugă garniturile de marfă.

I.2. Repere istorice
Localitatea eponimă a comunei este cunoscută în română ca Bod (ist. și Bota), în maghiară ca Botfalu (ist. și Botfalva), în germana modernă ca Brenndorf iar în săsească ca Bronjderf / Brännderf. În secolul XIX, sașii din Bod se autodenumeau Bronjdaifer.
Deși în decursul timpului aceste nume au fost consemnate într-o varietate de moduri, varianta maghiară a numelui – Botfalu / Botfalva – care este de altfel și prima atestată, a rămas stabilă în decursul istoriei. Varianta românească, strâns înrudită cu ea, este mult mai târzie, satul apărând ca Botha numai în 1800 iar sub numele de Bod abia în 1839. Denumirea săsească/germană are o istorie mult mai complicată. Singurul lucru cert este că numele actual, Brenndorf – „Satul ars” – nu este cel originar.

Cel mai vechi sigiliu cunoscut al Bodului datează numai din 1722 și reprezintă un cerc străbătut de o linie – motiv similar cu danga localității – cu trei stele în șase colțuri, câte una pe fiecare parte a cercului și o treia deasupra lui. Stelele formează un triunghi, cu danga pe latura lui inferioară și pe laturile superioare literele „B”, respectiv „D”, despărțite printr-un punct. Întregul motiv este încercuit cu un șirag perlat.
Un secol și ceva mai târziu, în 1840, danga ajunsese să ocupe poziția centrală, stelele, mult micșorate, fiind puse în triunghi deasupra ei și întreg motivul fiind flancat de o coroană de lauri. Literele au dispărut, dar în jurul modelului central se desfășoară inscripția: „Siegel von Brenndorf 1840”.
Colonia Bod, formată la sfârșitul secolului XIX, prin stabilirea muncitorilor de la fabrica de zahăr pe terenul învecinat, ce ținea de orașul Brașov, are o istorie mult mai scurtă decât reședința comunei. Statutul ei juridic multă vreme confuz și modalitatea în care a luat naștere au generat o varietate de denumiri. Pe plan local este cunoscută ca Bod-Colonie, dar mult mai frecvent referită ca „la fabrica de zahăr”, „la depozitul de sfeclă” etc. Denumirile în germană (Kolonie, Zuckerfabrik, Brenndörfer Zuckerfabrik etc.) și maghiară (Cukorgyár, Botfalusi Cukorgyártelep, Botfalui Cukorgyártelep, a cukorgyár létesítése, Botfalui cukorgyár etc.) reflectă aceeași tendință

I.3. Populaţie
a) Structura populaţiei – evoluţia
Conform datelor statistice furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, în luna noiembrie 2019, comuna Bod are o populaţie stabilă de 5265 locuitori.
Comparativ cu datele înregistrate începând cu recensământul din anul 2002 şi apoi cu datele din anii 2005-2009, populaţia localităţii a înregistrat o creştere constantă şi totodată, semnificativă: 696 locuitori din 2010.
Localitatea Bod se înscrie într-o tendinţă generalizată la nivelul comunelor aflate în imediata apropiere a unor municipii de rang I şi II şi anume direcţionarea fluxurilor de populaţie dinspre mediul urban către cel rural. Aceste ”intrări” de populaţie care se stabileşte în localitate compensează ”ieşirile” cauzate de migraţia externă în căutarea unui loc de muncă bine plătit.

b) Structura populaţiei – pe etnii
În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei comunei la recensământul din anul 2002 aceasta este covârşitor românească 83,80%, diferenţa fiind reprezentată de maghiari, rromi şi germani.



Figura 2 – Structura populaţiei pe etnii
Figura 3 – Structura populaţiei pe religii

Trebuie remarcat că, dacă la originile sale localitatea era preponderent germană, după anul 1945, iar mai apoi după 1970, exodul acestei populaţii a determinat modificarea structurii etnice. De asemenea, trebuie menţionat faptul că cifra reală a populaţiei de etnie rromă este greu de cuantificat în condiţiile în care există o reticenţă a acestor persoane de a-şi declara apartenenţa etnică preferând de cele mai multe ori să se declare ”români săraci”. Un studiu realizat în anul 2006 de către Direcţia Judeţeană de Statistică, reliefează faptul că ponderea rromilor din comună este aproape de valoarea mediei înregistrate la nivel judeţean, însă net inferioară faţă de media înregistrată la nivelul mediului rural din judeţ (9,2%).

c) Structura populaţiei – pe grupe de vârstă
În perioada 2002 – 2010, la nivelul comunei s-au înregistrat, cu o excepţie, creşteri numerice ale grupelor de vârstă. Excepţia este constituită de grupa de vârstă 0-19 ani care a înregistrat o uşoară scădere în acest interval. Creşteri însemnate au înregistrat grupele 20-39 de ani şi 40-64 de ani, dar mai ales grupa vârstnicilor. Din acest punct de vedere localitatea se încadrează în tendinţa generală a localităţilor rurale, nu numai de la nivel metropolitan, dar şi la nivel judeţean Astfel, la nivelul anului 2010 în comună grupa de vârstă a tinerilor reprezenta 20,73% din populaţie, în timp ce grupa vârstnicilor reprezenta 13,39%.


Figura 4.- Structura populaţiei pe grupe de vârstă în 2010

d) Structura populaţiei – pe confesiuni religioase
Din punct de vedere religios, la recensământul din anul 2002, populaţia se declara majoritar ortodoxă, exprimând aproape fidel ponderea populaţiei de etnie română în cadrul localităţii. De asemenea erau prezente cultele romano-catolic şi cele protestante (Biserica reformată, Evanghelică, Unitariană) reprezentând populaţia maghiară şi pe cea germană. Este de remarcat faptul că 8 persoane s-au declarat fără religie, atei sau au refuzat să-şi declare o apartenenţă religioasă demonstrând şi în acest fel că apropierea de o zonă puternic urbanizată conduce la îndepărtarea treptată de valorile tradiţionale săteşti.


II. AUTORITĂȚILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

II.1 Cadrul legal
Comuna Bod este persoană juridică de drept public care are ca scop administrarea eficientă a resurselor comunităţii.
Misiunea principală a autorităţilor administraţiei publice locale din Comuna Bod (Consiliul Local al Comunei Bod şi Primarul) constă în executarea legii şi prestarea de servicii în baza legii.
Organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin Comunei Bod, se supun principiilor autonomiei locale, descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice, conform prevederilor Constituţiei României.
Aplicarea principiilor prevăzute la aliniatul precedent nu pot aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.
Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice.
Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege.
Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Acest drept se exercită de consiliile locale şi de primar.
Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în Comuna Bod sunt consiliul local ca autoritate deliberativă şi primarul, ca autoritate executivă. Consiliul local şi primarul se aleg în condiţiile prevăzute de legea privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Competenţele şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale sunt stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57 din 2019 privind Codul administrativ.
Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice.
În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi Consiliul Judeţean, pe de o parte, precum şi între Consiliul Local şi Primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare, ci de colaborare.
Autoritatea Consiliului Local al comunei Bod şi a Primarului comunei Bod se exercită pe teritoriul comunei Bod.
II.2 Consiliul Local Bod
II.3 Primarul Comunei Bod
II.4 Iniţiativa şi consultarea cetăţenească în probleme de interes local
Cetăţenii pot propune consiliului local pe a cărui rază teritorială domiciliază, spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotărâri. Promovarea unui proiect de hotărâre se poate face de unul sau de mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot înscrisă în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială. Iniţiatorii depun la secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale forma propusă pentru proiectul de hotărâre. Proiectul se afişează spre informare publică prin grija secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale.
Iniţiatorii asigură întocmirea listelor de susţinători pe formulare puse la dispoziţie de secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale. Listele de susţinători cuprind numele, prenumele şi domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnăturile susţinătorilor. Listele de susţinători pot fi semnate numai de cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială, al cărei consiliu local urmează să dezbată proiectul de hotărâre în cauză.
După depunerea documentaţiei şi verificarea acesteia de către secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale, proiectul de hotărâre urmează procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local.
II.5 Însemnele comunei Bod

a) Stema comunei Bod
Stema aprobată prin H.C.L. nr. 7/2006 este prezentată alăturat.

Stema Comunei Bod poate fi folosită pentru:
– antetul Primăriei Comunei Bod, folosit în corespondenţa acesteia;
– drapelul Comunei Bod;
– insigne
– alte materiale promoţionale.

b) Distincţii de decorare individuală
Distincţiile de decorare individuală se conferă de către Consiliul Local al comunei Bod cetăţenilor români şi străini, în semn de recunoaştere a serviciilor aduse în folosul comunităţii bodene.
În conformitate cu prevederile art. 129 alin. (13) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, Consiliul Local are posibilitatea de a acorda titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Bod persoanelor cu merite deosebite.
Titlul de „Cetăţean de Onoare al Comunei Bod” se poate acorda în baza Regulamentului Anexa 1 la prezentul Statut, de către Consiliul Local, următoarelor categorii de cetăţeni români sau străini, a căror activitate sau existenţă este legată de comuna Bod:
a) persoane care prin întreaga lor activitate, desfăşurată timp îndelungat, au servit cu pricepere şi devotament comunitatea locală, fiind modele demne de urmat de către generaţia tânără.
b) personalităţilor politice, ştiinţifice, culturale, cu largă recunoaştere naţională sau internaţională, care au contribuit la dezvoltarea comunei Bod sau au făcut cunoscut numele acestuia în ţară sau peste hotare;
c) unor foşti deţinuţi politici, veterani de război sau altor persoane care au pus mai presus decât propria existenţă idealurile de libertate şi unitate naţională;
d) persoane care prin acţiunile lor au preîntâmpinat producerea de evenimente deosebit de grave sau care, punându-şi viaţa în primejdie, au intervenit pentru a salva persoane aflate în pericol iminent.
e) persoane care prin acţiuni umanitare, donaţii, etc, au produs o îmbunătăţire simţitoare a condiţiilor de viaţă a locuitorilor comunei Bod;
f) persoanelor care păstrează o legătură strânsă cu comunitatea locală şi care s-au remarcat prin rezultate deosebite obţinute în competiţii sau concursuri naţionale sau internaţionale.
Detinatorii titlului dobandesc urmatoarele drepturi specifice:
a) dreptul de a lua cuvântul la şedinţele Consiliului local al comunei Bod;
b) dreptul de a participa la toate manifestarile desfaşurate sub patronajul autorităţilor publice locale din comuna Bod;
c) acces gratuit la toate spectacolele, manifestările ştiinţifice, cultural-artistice şi sportive de pe raza teritorială a comunei Bod, la care Primaria comunei Bodeste organizator;
d) dreptul de a purta însemnul distinctiv acordat odată cu Diploma de Cetăţean de Onoare;
e) sprijin în caz de nevoie pentru rezolvarea unor problemelor sociale, de sănătate, internarea cu prioritate în cămine sau azile de bătrani etc;
Statutul de Cetăţean de Onoare al comunei Bod presupune urmatoarele obligaţii:
a) participarea la acţiunile ce vizează interese fundamentale ale comunităţii;
b) acordarea de consultanţă pentru soluţionarea unor probleme de larg interes comunitar în domeniul de competenţă profesională a titularului;
c) promovarea intereselor comunităţii locale şi a bunului renume al comunei Bod;

II.6 Zona Metropolitană Braşov
Zona Metropolitană Braşov a fost înfiinţată în urma elaborării Planului de Dezvoltare Durabilă pentru Municipiul Braşov, în anul 2005. Una dintre principalele direcţii identificate în acel document strategic era asigurarea unei colaborări eficiente cu comunităţile învecinate cu municipiul Braşov, în vederea eliminării activităţilor industriale poluante din interiorul municipiului şi relocarea lor în afara spaţiilor puternic urbanizate. Această direcţie de acţiune a dus la crearea unei organizaţii non guvernamentale – Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov – AMB.
În prezent, membrii acestei organizaţii sunt: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Municipiul Săcele, Municipiul Codlea, oraşele Râşnov, Ghimbav, Zărneşti şi Predeal, precum şi comunele Sânpetru, Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Budila şi Vulcan.
În acest moment, AMB are statut de Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, constituită la nivelul Polului de Creştere Braşov.
Zona metropolitană a fost constituită în scopul creării de noi oportunităţi de afaceri, al atragerii de investiţii mai consistente şi al unei mai bune coordonări a proiectelor de infrastructură şi mediu. În prezent zona are o populaţie de 406.611 de locuitori, iar suprafaţa actuală a zonei metropolitane este de 1.744,83 kilometri pătraţi.
Braşovul, singurul pol naţional de creştere din Regiunea Centru, este în acelaşi timp şi un motor al dezvoltării. În planul dezvoltării intra-regionale, Braşovul se distanţează de celelalte oraşe. Atractivitatea sa se datorează poziţiei geografice, infrastructurii de transport şi reţelei de utilităţi dezvoltate, reliefului diversificat şi atractiv, forţei de muncă calificate. Nivelul calităţii vieţii populaţiei din Municipiului Braşov este superior celui existent în alte oraşe. Datorită existenţei unei universităţi de stat şi a unei universităţi particulare, Braşovul se dovedeşte a fi un centru regional universitar important (cu peste. 20.000 studenţi).
Reţeaua urbană în regiune este foarte bine conturată, cu structuri urbane mature şi bine dezvoltate. Cele mai mari oraşe, cu peste 100 mii locuitori, sunt variat dezvoltate şi corespund unor puncte de interes comercial şi productiv, pe vechi trasee de schimb economic. Aceasta explică faptul că Braşovul are cel mai mare grad de urbanizare din regiunea Centru (74,7%), fiind totodată cel mai competitiv în termenii PIB/ locuitor şi ai productivităţii muncii.
Dezvoltarea economică a Zonei Metropolitane Braşov depinde de capacitatea de a genera tehnologii şi produse competitive. Din acest punct de vedere, politicile locale de dezvoltare vizează orientarea investiţiilor finanţate prin programele operaţionale către sectoarele unde vor genera maximum de impact, în special în termeni de atragere de investiţii şi dezvoltare economică. Zona Metropolitană Braşov reprezintă un parteneriat pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea municipiului şi a localităţilor ce-l înconjoară. În acest moment, 60% din populaţia Europei trăieşte în zone metropolitane ce reprezintă pilonii dezvoltării durabile. La nivelul Europei există 120 de regiuni sau zone metropolitane recunoscute. Dintre acestea 50 sunt membre ale Reţelei Europene a Regiunilor şi Zonelor Metropolitane (METREX).
Strategia de dezvoltare durabilă a Zonei Metropolitane Braşov corelează şi integrează strategiile de dezvoltare ale localităţilor membre. Strategiile de dezvoltare locală durabilă sunt documente programatice şi instrumente de lucru indispensabile administraţiei publice locale, având în vedere atât dinamica schimbărilor economice, sociale şi de mediu, cât şi necesitatea de adaptare la acest fel de schimbări, de a le anticipa şi de a le transforma din riscuri în oportunităţi de dezvoltare. Existenţa strategiilor locale de dezvoltare, aprobate, constituie validarea unei viziuni de dezvoltare integrată a întregii zone.
Influenţele reciproce dintre localităţi învecinate trebuie identificate şi cuantificate astfel încât să poată fi „controlate” de către administraţiile publice locale de aşa manieră încât dezvoltarea unei localităţi să nu lezeze aspiraţiile de dezvoltare ale localităţilor din jur, ci să se potenţeze reciproc.
Scopul elaborării şi implementării strategiei de dezvoltare durabilă integrată a zonei metropolitane Braşov constă în pregătirea comunităţilor pentru provocările lumii contemporane: schimbările climatice, scăderea resurselor de energie, criza economică, şomajul şi migraţia forţei de muncă, nevoia educaţiei moderne şi aplicative pentru tineri, organizarea şi re-gândirea comunităţilor prietenoase etc.
Necesitatea elaborării strategiei pentru dezvoltarea comunităţilor locale este evidenţiată de:
– stabilirea direcţiilor de dezvoltare economică conform posibilităţilor şi potenţialului local a fiecărei localităţi şi în armonie cu dezvoltarea economică a celorlalte comunităţi locale din Zona Metropolitană Braşov, din judeţul Braşov şi din regiune;
– planificarea proiectelor de investiţii conform necesităţilor cetăţenilor localităţilor;
– elaborarea şi aplicarea politicilor publice privind amenajarea eficientă a teritoriului;
– stabilirea politicilor publice de acţiune privind protejarea mediului şi combaterea efectelor încălzirii globale;
– elaborarea şi aplicarea unor politici publice în domeniul social care să asigure evoluţia pozitivă în domeniul demografic şi fixarea şi dezvoltarea forţei de muncă locale;
– stabilirea politicilor publice de acţiune privind siguranţa populaţiei;
– necesitatea strategiei pentru luarea deciziei;
– dezvoltarea planificată a Zonei Metropolitane Braşov, conform nevoilor concrete şi cerinţelor exprimate de populaţie;
– integrarea dezvoltării localităţilor în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Metropolitane Braşov, a judeţului Braşov şi a Regiunii Centru.
Strategia reprezintă un instrument de lucru pentru aleşii locali din localităţile membre ale asociaţiei şi pentru consilierii judeţeni pe perioada mandatelor şi pentru asigurarea direcţiilor de dezvoltare între mandate.
Strategia reprezintă un instrument de monitorizare şi evaluare a dezvoltării durabile integrate pentru aleşii locali şi pentru autorităţile publice de la nivelul judeţului Braşov şi din administraţia centrală.
Strategia oferă cadrul orientativ de dezvoltare durabilă integrată şi asigură prin proiectele pe domenii de dezvoltare un plan concret de acţiune pentru unităţile administrativ teritoriale din Zona Metropolitană Braşov.
Strategia reprezintă viziunea şi planul de acţiune concretă pentru dezvoltarea grupurilor de comunităţi şi este baza de justificare a propunerilor de finanţare.
Strategia de dezvoltare durabilă integrată trebuie să ţină cont şi să armonizeze cu strategiile individuale de dezvoltare ale localităţilor componente, cu cele ale localităţilor vecine şi cu strategia de dezvoltare a judeţului Braşov.
Strategia de Dezvoltare Durabilă Integrată a Zonei Metropolitane Braşov vizează dezvoltarea comunităţilor locale din zona metropolitană Braşov în perspectivă până în anul 2020 şi urmăreşte structura standard a planificării strategice pentru comunităţile locale.
Strategia urmăreşte coerenţa politicilor locale şi regionale privind:
– dezvoltarea economică locală şi integrată generată de inter-dependenţa dintre localităţi;
– dezvoltarea şi echilibrul social;
– amenajarea teritoriului şi a mediului de locuire;
– dezvoltarea durabilă a mediului natural, eficienţa energetică, adaptarea la schimbările climatice.
Agenţia Metropolitană Braşov are experienţă în elaborarea şi implementarea strategiei de dezvoltare durabilă deoarece:
a) lucrează prin colaborare inter-instituţională cu alte instituţii publice pe baza unor parteneriate pe domenii de activitate: social, economic, mediu, infrastructură servicii publice;
b) a organizat şi coordonează grupurile de lucru pe domenii, care contribuie cu expertiză la elaborarea şi implementarea strategiei;
c) lucrează împreună cu cele 17 localităţi partenere din Zona Metropolitană Braşov în comisia de lucru cu operatorii de servicii publice: serviciile de distribuţie a apei şi canalizării, distribuitorii de energie electrică, de gaz metan, prestatorii serviciilor de transport în comun şi cu firmele prestatoare ale serviciilor de salubritate şi colectare selectivă a deşeurilor.
II.7 Comunicare
Comunicarea poate fi formal definită ca orice proces prin care premisele decizionale sunt transmise, pe de o parte, de la un membru al unei instituţii la altul, iar pe de altă parte de la o instituţie publică spre cetăţeni. Comunicarea însoţeşte, astfel, activitatea instituţiilor publice, contribuind la realizarea în bune condiţii a acesteia. Prin însăşi natura ei, administraţia publică depinde de comunicare: comunicarea între diferitele niveluri ale administraţiei publice, comunicarea pe acelaşi nivel, comunicarea între administraţie şi executivul social, comunicarea între administraţie şi autoritatea politică şi comunicarea în mediul social. Comunicarea instituţiilor publice este reglementată de Ordonanţa 27/2002 privind activitatea de soluţionare a petiţiilor, Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică (cu modificările şi completările ulterioare), O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public
Compartimentul Registratură, Arhivă și Relații Publice reprezintă interfaţa Primăriei comunei Bod cu cetățeanul. Aici bodenii vor obţine informaţii cu privire la administraţia locală, vor beneficia de servicii, pot face sugestii şi pot pune la dispoziţia administraţiei locale diverse informaţii legate de viaţa comunităţii. Compartimentul Registratură, Arhivă și Relații Publice reprezintă locul unde bodenii pot primi relaţii privind modalitatea de obţinere a documentelor, avizelor şi aprobărilor care, în conformitate cu prevederile legal.
Date de contact:
-Compartimentul Registratură, Arhivă și Relații cu Publicul
Email: registratura@primariabod.ro
-Secretar general
Email: secretar@primariabod.ro


III. PATRIMONIUL COMUNEI BOD

Patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale – Comuna Bod, este reprezentat de bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al acestuia, domeniului său privat precum şi de drepturile şi obligaţiile sale cu caracter patrimonial.

III.1 Bunuri mobile și imobile aflate în proprietatea publică și proprietatea privată a Comunei Bod
Bunurile aflate în proprietatea publică alcătuiesc domeniul public al unității administrativ teritoriale – Comuna Bod. Celelalte bunuri aparținând comunei Bod sunt proprietatea privată a acesteia alcătuind domeniul privat al comunei Bod.
Conform art 286 alin.(4) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, bunurile din domeniul public al municipiului se regăsesc în Anexa 4 a ordonanței de urgență menționată mai sus, după cum urmează:
1. drumurile comunale, vicinale şi străzile;
2. pieţele publice, comerciale, târgurile, oboarele şi parcurile publice, precum şi zonele de agrement;
3. lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean;
4. reţelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, staţiile de tratare şi epurare a apelor uzate, cu instalaţiile, construcţiile şi terenurile aferente;
5. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria, precum şi instituţiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile şi altele asemenea;
6. locuinţele sociale;
7. statuile şi monumentele, dacă nu au fost declarate de interes public naţional;
8. bogăţiile de interes public ale subsolului, dacă prin natura lor sau prin declaraţia legii nu sunt de interes public naţional;
9. terenurile cu destinaţie forestieră, dacă nu fac parte din domeniul privat al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;
10. cimitirele orăşeneşti şi comunale;
11. porturile de agrement – terenurile pe care sunt situate acestea, cu drumurile de acces aferente, diguri, cheiuri, pereuri şi alte construcţii hidrotehnice destinate pentru acostarea navelor de agrement, de croazieră, de pasageri sau a altor nave care efectuează un serviciu public de transport pasageri, inclusiv faleza aferentă – care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean;
12. ansamblurile şi siturile istorice şi arheologice care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean;
13. porturile fluviale civile – terenurile pe care sunt situate acestea, diguri, cheiuri, pereuri şi alte construcţii hidrotehnice pentru acostarea navelor şi pentru alte activităţi din navigaţia civilă, bazine, acvatorii şi şenale de acces, drumuri tehnologice în porturi, monumente istorice aflate în porturi, cheiuri şi pereuri situate pe malul căilor navigabile, în afara incintelor portuare destinate activităţilor de navigaţie care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean;
14. digurile de apărare împotriva inundaţiilor care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean.
Actualizarea inventarului domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale se actualizează în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Codului administrativ, conform art. 607 alin.(3).
Conform art.607 alin.5, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a O.U.G. nr.57/2019, se aprobă normele tehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public şi privat al comunelor, al oraşelor, al municipiilor şi al judeţelor.
Domeniul privat al Comunei Bod este alcătuit din bunuri mobile și imobile, altele decât cele din domeniul public, intrate în proprietate prin modalități prevăzute de lege. Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.
III.2 Drepturi şi obligaţii cu caracter patrimonial
Consiliul local are obligaţia de a administra domeniul public şi domeniul privat de interes local.
Bunurile din componenţa domeniului public pot fi utilizate de către toţi membrii societăţii, în temeiul legii, în mod direct sau indirect – prin intermediul unor instituţii publice ce le au în administrare. Toate bunurile aparţinând unităţii administrativ-teritoriale – Comuna Bod sunt supuse inventarierii anuale, raportul asupra situaţiei gestionării bunurilor fiind prezentat anual Consiliului Local de către Primar.
III.3 Criterii pe baza cărora bunurile aflate în proprietatea publică sau privată a Comunei Bod, pot fi date în administrare regiilor autonome, instituţiilor publice sau pot fi concesionate sau închiriate

Bunurile din domeniul public pot fi date în administrarea regiilor autonome sau a unor instituţii publice de interes local, prin hotărâre a consiliului local. Titularul dreptului de administrare poate să posede, să folosească bunul şi să dispună de acesta în condiţiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare. Dreptul de administrare va putea fi revocat dacă titularul său nu-şi exercită drepturile şi nu- şi execută obligaţiile născute din actul de transmitere.
Închirierea bunurilor proprietate publică a unităţii administrativ teritoriale – comuna Bod, se aprobă prin hotărâre a consiliului local, iar contractul de închiriere cuprinde clauze de natură să asigure exploatarea bunului închiriat, potrivit specificului acestuia. Contractul de închiriere se poate încheia, după caz, cu orice persoană fizică sau juridică, română sau străină, de către titularul dreptului de proprietate sau de administrare.
Concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică se face prin licitaţie publică, în condiţiile legii (O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ). Sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publică se fac venit la bugetul local.

IV. EDUCAȚIE

Evoluţia demografică din ultimii 10 ani a influenţat în mod direct şi evoluţia populaţiei şcolare, astfel că atât numărul cât şi ponderea în totalul populaţiei a grupei de vârstă 0-19 ani a scăzut uşor. De altfel în anul 2010 ea reprezenta 20,73% din totalul populaţiei
Populaţia şcolară are la dispoziție Școala Gimnzazială Bod ce înglobează şi grădiniţa, care acoperă nevoile educaţionale ale acesteia atât la nivelul satului Bod Sat cât şi al satului Bod Colonie.

V. PARTIDE POLITICE, SINDICATE ȘI ASOCIAȚII

V.1 Partide politice
Principalele partide politice care activează în Bod sunt:

1 Partidul Naţional Liberal (PNL)
2 Uniunea Salvați România (USR)
3 Partidul Social Democrat (PSD)
4 Partidul Mişcarea Populară (PMP)
5 Partidul Pro România
6 Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS)
7 Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE)
8 Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)
9 Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR)

V.2 Sindicate
În Comuna Bod activează următoarele sindicate:
1 Sindicatul Liber al Pensionarilor

VI. ACTIVITATE ECONOMICĂ

Autorităţile publice locale şi fiecare generaţie de locuitori ai comunei au datoria de a apăra, spori şi diversifica averea comunei, de a o utiliza raţional şi eficient pentru a asigura traiul bun şi un viitor sigur pentru toţi membrii comunităţii.
Activităţile economice locale s-au dezvoltat în concordanţă cu potenţialul şi resursele locale: cultura plantelor şi creşterea animalelor, în special a bovinelor şi ovinelor, prin valorificarea potenţialului natural (teren arabil, păşuni, fâneţe).
Principalii agenți economici din comuna Bod sunt:
1. Antepriza Zahăr Bod
2. SC Dacia Plant SRL
3. SC Avicola Brașov SA
4. SC Insigra SRL
5. SC Balacris Sercom SRL
6. SC Big Mall Lorenzo SRL
7. SC Catasil SRL
8. SC Gisslev Impex SRL
9. SC Cucupan SRL
10. SC Larasof Market SRL
11. SC Mebra SRL
12. SC Yunga Logistics SRL
13. SC Rogab Trans SRL
14. SC Ruta Spedition SRL
15. SC Varga M.S Trans SRL
16. SC Karoua SRL

VII. ASISTENȚĂ SOCIALĂ

În ceea ce priveşte asistenţa socială, sub autoritatea comunei se află Compartimentul Asistență Socială care desfășoară următoarele activități:
care se adresează persoanelor care îndeplinesc o serie de condiţii: să aibă vârsta minimă de 65 de ani; să aibă domiciliul în comuna Bod; nu au familie sau nu se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozițiilor legale în vigoare; nu au locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii; nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare; nu se pot gospodări singure sau necesită îngrijire specializată; se află în imposibilitatea de a-și asigura nevoile socio-medicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice;
desfăşoară următoarele activităţi: evaluarea problemelor sociale din comunitate cu scopul de a identifica nevoile individuale, familiale, de grup și ale comunității; procurare acte de identitate (certificate de naștere, cărți de identitate); informare şi consiliere; educaţie pentru sănătate, educaţie privind prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile, educaţie pentru prevenirea şi combaterea consumului de droguri, alcool, tutun, educaţie civică, educaţie pentru prevenirea şi combaterea comportamentelor anti-sociale, facilitarea accesului la servicii medicale; alte activități de promovare a incluziunii sociale a persoanelor defavorizate: conștientizare și sensibilizare a publicului privind riscul de excluziune socială, respectarea drepturilor sociale și promovare a măsurilor de asistență socială;
se adresează persoanelor care doresc să beneficieze de acordarea prestațiilor sociale ce sunt de competența serviciului (de ex. ajutoare pentru încălzirea locuinţei, ajutor social, acordarea tichetelor sociale, etc.);
realizează anchete sociale pentru copii cu dizabilități și/sau CES, stabilește statutul și contextul social în care trăiesc adulții cu dizabilități și acordă beneficii sociale, respectiv indemnizație lunară sau asistent personal, conform prevederilor legale în vigoare;
are rolul de a ocroti și sprijini familia, de a dezvolta și consolida solidaritatea familială, prin oferirea de servicii sociale cu caracter primar, care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate ori vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excluziune socială pentru familiile şi copiii aflați în dificultate din comuna Bod, precum și asigurarea unei intervenţii eficiente și adecvate în situaţia copiilor aflați în situaţie de risc menite să asigure respectarea drepturilor copilului;

VIII. SĂNĂTATE

În comuna Bod funcţionează funcţionează 2 cabinete de medicină de familie (unul dintre ele în Bod Colonie), 1 cabinet stomatologic şi 3 farmacii (2 în Bod sat și unul în Colonia Bod) .

IX. POTENȚIALUL TURISTIC

La nivelul comunei Bod se regăsesc o serie de obiective istorice şi culturale reprezentative pentru identitatea culturală a comunei Bod. Între cele mai importante obiective din localitate pot fi menţionate:

BISERICA EVANGHELICĂ

Ridicată iniţial în a doua jumătate a secolului al XIII-lea în stilul romano-gotic, Biserica Evanghelică Luterană din comuna Bod figurează sub nr. 2661 în lista monumentelor istorice de pe teritoriul României. Vechea Bazilică cu hramul Sf. Nicolae, construită în jurul anului 1300 şi restaurată în anul 1710 s-a prăbuşit în 26 octombrie 1802 în urma unui cutremur puternic. S-au păstrat numai unele resturi ale bisericii vechi cum sunt portalul vechi şi bolta gotică a turnului. Turnul clopotniţă s-a prăbuşit în urma unui cutremur în anul 1790 şi s-a reconstruit în anul 1799 în forma lui actuală. Obiectivele cele mai importante din punct de vedere istoric sunt Cristelniţa de piatră în formă de potir, datând din anul 1491 şi orga, datând din anul 1816.

STAȚIA RADIO

În 1933, inventatorul radioului, Guglielmo Marconi, ce trăia la Londra, a livrat la Bod un emițător pentru o stație de emisie radio pe unde lungi, singura din România. Stația de emisie a fost pusă în funcțiune în anul 1936, iar transmisia se făcea din studiourile din Bod pe tot teritoriul României. În 1940, la cedarea nord-vestului Transilvaniei, postul de emisie Bod a transmis o înregistrare a clopotelor bisericilor transilvănene. În timpul războiului, prin stația de emisie Bod au fost transmise toate comunicatele importante, inclusiv mesajul regelui către țară, în seara de 23 august 1944. Astazi, stația Bod transmite “Antena Satelor” și “Radio România Actualități”.

MONUMENTUL EROILOR DIN SATUL BOD

În centrul comunei Bod se află un monument închinat eroilor din primul război mondial, ridicat cu contribuţia locuitorilor.
MONUMENTUL EROILOR DIN COLONIA BOD închinat eroilor din al doilea război mondial, care au apărat Postul de radio Bod.

GORGAN-”LA STEJARI”
Despre Gorgan se știe că s-au găsit vestigii ale civilizației Cucuteni-Ariușd, una dintre cele mai misterioase civilizaţii ale preistoriei, cu o vechime mai mare decât cea mesopotamiană. Durata de evoluție a civilizației Cucuteni-Ariușd cuprinde aproximativ două milenii, începând cu anii 4600/4500 până în jurul datei de 2750 î.e.n, interval temporal aparținând epocii neolitice. Organizarea socială și structura comunităților sunt foarte avansate pentru acea perioadă, având una dintre cele mai spectaculoase tipologii de ceramică pictată ale lumii preistorice. Atât dispariția acestei civilizații cât și ritualul morții fiind enigme la care se caută răspunsuri încă. Având aceste date se înțelege de ce trebuie să prețuim istoria micuței coline a Gorganului.
Despre pășunea de 19 ha de lângă Gorgan, „La Stejari” știm că din pădurea de stejari ce a existat aici acum căteva sute de ani, încă mai avem 65 de exemplare de stejari, unii dintre ei având chiar 200 de ani, cu o circumferință a trunchiului de aproximativ 5 metri și o coroană de 22 de metri. Acest fapt a fost constatat, în urma unui studiu pedo-stațional pentru conservarea speciilor de flora și faună efectuat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, în comuna Bod.
Tot cu ocazia acestui studiu s-a constatat că „La Stejari” este un loc foarte bun unde s-ar putea stabili un sistem agrosilvic potrivit pentru a oferi adăpost și protecție atât animalelor mari cât și un habitat adecvat speciilor locale existente, unele dintre ele chiar rare. Dacă, în cazul faunei, s-au descoperit păsări ce au obiceiul să cuibărească aici: egreta mica (specie rară), vânturelul roșu sau stârcul cenușiu, în cazul florei, s-au descoperit grupuri de lalea pestriță plantă ce se află pe lista roșie de protejare a speciilor, fiind pe cale de dispariție.
Zona „La Stejari” ar putea constitui un spațiu unic destinat activităților de recreere, educație civică și relaxare a locuitorilor Bodului.
ICAS Brașov a investit, la Bod, în cursul anului 2019, 10.000 lei, pentru plantarea de stejari, frasini, tei, paltini plus materiale de protecție. Pentru această operațiune pe data de 17 aprilie 2019, au fost cooptați elevii școlii Gimnaziale Bod, care au plantat puieți de stejar, gorun, frasin, cireș și tei, grupați câte nouă în pâlcuri, nu cu scopul împăduririi ci pentru a stabili zone de umbrare, ideale pentru odihna animalelor.

X. EVENIMENTE CULTURALE

Bodul/Brenndorf/Botfalva rezervă multe povești surprinzătoare, tot atâtea motive pentru a-l descoperi.


Bodul este polul frigului în România, cu temperatura de -38,5 grade Celsius înregistrată în 25 ianuarie 1942.

Aici s-a născut Damasus Dljrr (1535-1585), personalitate a sașilor, umanist ilustru și preot devenit cunoscut prin predicile sale, cea mai veche colecție de predici evanghelice săsești, prin care putem cunoaște viața, credința sașilor și controversele în epoca Reformei.
Scopul evenimentelor culturale este acela de a crea o identitate culturală a comunității locale și de a reda o oportunitate de renaștere și conservare a tradițiilor populare.

Din perioada interbelica, Bodul a fost pentru ascultătorii radio cam ce ar fi un nod important de cale ferată pentru călători.
În 1933/34 a fost instalată la Bod prima stație de emisie pe unde lungi din România, care a jucat un rol important in timpul celui de-al Doilea Război Mondial, prin ea fiind transmise toate anunțurile importante, inclusiv mesajul regelui către țară.

Bodul mai era vestit și datorită fabricii de zahăr, ai cărei muncitori au dat naștere unui nou sat, numit Colonia Bod.

In der Heimat, da blohen die Rosen — Acasă, acolo înfloresc trandafirii. Tradiția fanfarei din Bod Muzica a răsunat în văzduhul satelor săsești ani de-a rândul. Responsabili pentru viața muzicală erau organiștii, învățătorii, preoții și elevii învățăcei. Fanfara din Bod a fost menționată prima dată in anul 1816. Până în 1990, de 1 mai, fanfara străbătea ulițele din casă în casă, iar acordurile sale umpleau suflarea satului de bucurie. Practic, nu exista adunare veselă sau tristă fără acordurile fanfarei.

De la Bod bat clopotele. Prima stație de emisie pe unde lungi din țară. În 1933, inventatorul Guglielmo Marconi a livrat la Bod un emițător pentru o stație de emisie radio pe unde lungi, singura din România. Stația de emisie a fost pusă în funcțiune în anul 1936, iar transmisia se făcea din studiourile din Bod pe tot teritoriul României. În 1940, la cedarea nord-vestului Transilvaniei, postul de emisie Bod a transmis o înregistrare a clopotelor bisericilor transilvănene. În timpul războiului, prin stația de emisie Bod au fost transmise toate comunicatele importante, inclusiv mesajul regelui către țară, în seara de 23 august 1944. Astăzi, stația Bod transmite ”Antena Satelor” și ”Radio România Actualități”.

FESTIVALUL „BLUMENFEST” – SĂRBĂTOAREA FLORILOR

Evenimentul se organizează în luna mai și are rădăcini adânci în tradiția rurală săsească.
Se spune că “Blumenfest” este un obicei vechi, săsesc închinat dragostei, organizat de tineretul săsesc în preajma Paștelui. Vechimea lui este extrem de îndepărtată. Elementul distinctiv îl reprezintă florile multicolore artificiale pregătite din iarnă, legate în buchete mari (350-400 fire confecționate de fete, mame și bunici în timp de o lună și jumătate, din mătase și pânză) prinse în pălăriile băieților simbolizând venirea primăverii și reînvierea naturii, serbarea fiind apogeul tuturor sărbătorilor din toamnă și iarnă, când oamenii se pregătesc pentru un nou an de muncă și belșug.
Astăzi în localitate locuiesc trei comunități etnice, români, sași și maghiari, iar la acest festival sunt celebrate valorile culturale ale fiecărei etnii.
Punctul culminant al festivalului îl constituie parada care pornește din fața Primăriei și străbate satul până la locul de desfășurare al evenimentului.
Bodenii și turiștii au parte cu această ocazie de târguri tradiționale, de flori, preparate culinare și meșteșuguri populare, spectacol folcloric cu muzică și dansuri specifice celor trei etnii.

FESTIVALUL PLĂCINTELOR
Acest eveniment se organizează în luna septembrie și are ca scop crearea unei identități culturale a comunității locale și de a reda o oportunitate de renaștere și conservare a tradițiilor populare.
Este adresat în special locuitorilor din Bod, dar și turiștilor din alte județe care sunt interesați de tradițiile populare românești
În cadrul evenimentului au loc activități de promovare a meșteșugurilor tradiționale, obiceiuri, folclor și promovare a patrimoniului imaterial, spectacol de tradiții folclorice
ALTE EVENIMENTE
Sărbătorirea „Zilei internaționale a persoanelor vârstnice” în luna octombrie, Cu această ocazie ne reamintim cât de valoroși sunt oamenii, indiferent de vârsta lor, iar noi, românii ne putem aminti de cunoscutul proverb “Cine n-are bătrâni să-și cumpere”.

Sărbătorile de iarnă, la Bod – acestea se derulează pe toată durata lunii decembrie și însumează evenimente de cultură și de divertisment. Startul este dat de pe 1 decembrie odată cu Ziua Națională a României, în cadrul căruia are loc un spectacol de colinde, muzică clasică, pricesne, foc de artificii și aprinderea luminilor de sărbătoare. Pe data de 2 decembrie și 6 decembrie au loc slujbele Hramului Bisericilor Ortodoxe. Manifestările Sărbătorilor de iarnă se încheie cu Serbările Școlare moment în care se vor împărți cadouri la toți copii.

XI. RELAȚII INTERNAȚIONALE

Relaţiile de înfrăţire se realizează în conformitate cu prevederile art. 89 alin. (14) şi art. 129 alin. (9) lit. b) din O.U.G.nr.57/2019 Privind Codul administrativ, în baza unei hotărâri a consiliului local şi a unui protocol semnat de primarii celor două comune.
Comuna Bod a demarat procedura de înfrățire cu comuna franceză Saint-Germain-de-Tallevede-La Lande-Vaumont , orașul Vire, încă din anul 2014. Procedura a fost reluată în vara anului 2018. Pe 2 februarie 2019, delegația Bodului formată din zece persoane s-a deplasat la Vire. Următorul pas se va realiza când în prezența celor două comunităși se va semna Carta de înfrățire.