♦ LA STEJARI

 


 

 


Micuța colină, Gorgan, ce poartă urmele uneia din cele mai vechi civilizații, civilizația Cucuteni-Ariușd, alături de „La Stejari”, pășunea unde avem, încă, cei mai vechi stejari din zonă, ar putea deveni un loc deosebit de relaxare și agrement.


Ceea ce ne dorim este să valorificăm elementele istorice definitorii pentru istoria culturii bodene, facem referire la colina Gorgan, alături de pășunea de 19 ha din apropiere, „La Stejari”.

 
Despre Gorgan se știe că s-au găsit vestigii ale civilizației Cucuteni-Ariușd, una dintre cele mai misterioase civilizaţii ale preistoriei, cu o vechime mai mare decât cea mesopotamiană. Durata de evoluție a civilizației Cucuteni-Ariușd cuprinde aproximativ două milenii, începând cu anii 4600/4500 până în jurul datei de 2750 î.e.n, interval temporal aparținând epocii neolitice. Organizarea socială și structura comunităților sunt foarte avansate pentru acea perioadă, având una dintre cele mai spectaculoase tipologii de ceramică pictată ale lumii preistorice. Atât dispariția acestei civilizații cât și ritualul morții fiind enigme la care se caută răspunsuri încă. Având aceste date se înțelege de ce trebuie să prețuim istoria micuței coline a Gorganului.

 

Despre pășunea de 19 ha de lângă Gorgan, „La Stejari” știm că din pădurea de stejari ce a existat aici acum căteva sute de ani, încă mai avem 65 de exemplare de stejari, unii dintre ei având chiar 200 de ani, cu o circumferință a trunchiului de aproximativ 5 metri și o coroană de 22 de metri. Acest fapt a fost constatat, în urma unui studiu pedo-stațional pentru conservarea speciilor de flora și faună efectuat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, în comuna Bod.

Specii rare, la Bod

Tot cu ocazia acestui studiu s-a constatat că „La Stejari” este un loc foarte bun unde s-ar putea stabili un sistem agrosilvic potrivit pentru a oferi adăpost și protecție atât animalelor mari cât și un habitat adecvat speciilor locale existente, unele dintre ele chiar rare. Dacă, în cazul faunei, s-au descoperit păsări ce au obiceiul să cuibărească aici: egreta mica (specie rară), vânturelul roșu sau stârcul cenușiu, în cazul florei, s-au descoperit grupuri de lalea pestriță plantă ce se află pe lista roșie de protejare a speciilor, fiind pe cale de dispariție.


Toate, laolaltă, nu sunt de neglijat dar nici de ajuns. Păstrând ceea ce avem deja, și cu puțin ajutor din partea noastră, întreprins ACUM, zona „La Stejari” ar putea constitui un spațiu unic destinat activităților de recreere, educație civică și relaxare a locuitorilor Bodului.
În continuarea acestui studiu, ICAS Brașov va investi, la Bod, în cursul acestui an, 10.000 lei, pentru plantarea de stejari, frasini, tei, paltini plus materiale de protecție. Copacii vor fi grupați în șase pâlcuri, nu cu scopul împăduririi ci pentru a stabili zone de umbrare, ideale pentru odihna animalelor.

Stabilirea sistemului agrosilvic adecvat

Scopul principal al acestor sistemelor silvopastorale este acela de a asigura adăpost și protecție animalelor împotriva unor fenomene climatice nefavorabile (ploi torențiale, temperaturi ridicate) și implicit de a obţine produse animaliere în cantităţi mai mari şi de calitate.
Speciile forestiere pot fi alese și în scopul obţinerii unor produse suplimentare (sămânţă, fructe, flori, ramuri, mlădiţe, frunze, lemn de foc, scoarță, sevă etc.), dar funcţia de bază a arborilor este de a oferi adăpost şi protecţie animalelor. Dacă arborii din sistemul silvopastoral sunt îngrijiţi şi beneficiază de condiţii bune de creştere, aceştia se vor dezvolta viguros şi coroana lor va acoperi o suprafaţă de teren mare, oferind deci mai mult adăpost animalelor. În plus, arborii au rol şi în reducerea acţiunii dăunătoare a vântului, în crearea unui microclimat mai umed, propice pentru vegetaţia ierboasă a pajiştilor şi culturilor furajere, şi în asigurarea circuitului elementelor fertilizante, în special al fosforului şi al potasiului etc.
În felul acesta se asigură şi hrană de calitate pentru animale.

Ca și comunitate, vom asigura execuția lucrării ce ne dorim să aibă și o parte educativă prin cooptarea școlilor din Bod, în încercarea de a-i sensibiliza pe copii în ceea ce privește respectul și îngrijirea mediului înconjurător.