ISTORIA LOCALĂ Botfalua, Brenndorf, Bod – Duplicate – [#59306]

14 aprilie 2022

• INCURSIUNI ÎN ISTORIA LOCALĂ •

de la începuturi până în zilele noastre 

Istoria locală a Bodului nu poate fi povestită fără a ne ridica privirea spre întreaga Țară a Bârsei sau „mica Transilvanie” care în vremuri apuse își făcea un mare renume din pădurile ce o înconjurau sau din câmpurile mănoase și pajiștile încântătoare.

Știm că cei din Ordinul Cavalerilor Teutoni au fost cei dintâi (1211) care au colonizat Țara Bârsei, iar  după 15 ani,  misiunea a fost continuată de sași.

800 de ani mai târziu, vedem aici 3 municipii (Brașov, Săcele, Codlea), 3 orașe ( Ghimbav, Râșnov, Zărnești) și cele 13 comune (Apața, Bod, Bran, Cristian, Crizbav, Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Măieruș, Prejmer, Sânpetru, Vulcan).

Bodul, așezat la granița de nord a Țării Bârsei, era în vremuri demult apuse, chiar în calea „drumului tătarilor”  și al  altor invadatori. Se știe că, de-a lungul istoriei, acești invadatori, fie ei cumani, pecinegi, tătari sau turci, aveau obiceiul de a trece prin sabie și foc tot ce întâlneau în cale, iar acest fapt va aduce Țării Bârsei o istorie a sacrificului.  Însă, cei ce au colonizat Țara Bârsei, alături de localnici au renăscut din propria cenușă, de fiecare dată mai puternici, și mai înțelepți.

Experiențele dramatice ale istoriei vor avea ca rezultat formarea unui lanț de fortărețe sătești bine-cunoscute astăzi ca fiind bisericile fortificate săsești, incluse  în patrimoniul național, iar unele chiar pe Lista Patrimoniul Mondial  UNESCO.

Acestea erau cetăți fortificate țărănești ridicate în jurul bisericilor, spațiul sacru al credinței și centrul vieții fiecărei comunități de sași. Menirea lor era de a apăra și de a oferi sprijin locuitorilor. 

De aici vine și secretul rezistenței înverșunate în timp a Bodului și a tuturor locuitorilor Țării Bârsei.  

*1) În 1532, Bodul apare pentru prima dată pe o hartă. Este vorba despre lucrarea „Chorographia Transylvaniae Sybembürgen”, publicată de Johannes Honterus, în Basel, Elveţia.
În prezent, această hartă s-a păstrat într-un singur exemplar original, aflat la Biblioteca Națională Széchényi din Budapesta. 
sursa: wikipedia;

„ Sașii au marcat istoria Bodului prin munca, harnicia și perseverența lor folosind de la bun început o tehnologie avansată. Învățământul școlar, vecinătățile, administrația comunală democratică, viața lor religioasă și-au păstrat caracterul până în perioada modernă nefiind feudalizate sau viciate de capitalism. Istoria Bodului se înscrie în contextul istoric al Europei, al Transilvaniei și al Țării Bârsei.”

Siegbert Bruss, Președintele Asociației Sașilor Bodeni din Germania

4 august 2018
Cuvânt de deschidere –  „ 650 de ani de la prima atestare documentară a comunei Bod

.

Secolul
al XIII - lea

.

COLONIZAREA TRANSILVANIEI

1002 – 1003

Pentru a înțelege, de ce în 1211, Cavalerii Teutoni au ajuns să colonizeze Țara Bârsei este necesară o scurtă  privire asupra perioadei tulburi a istoriei Transilvaniei denumită „Mileniul Întunecat”. Această perioadă începe după retragerea aureliană din provinciile Daciei (anul 271), când o parte însemnată a populaţiei romanizate a rămas în zonele ei de locuire, adică în regiuni de pe teritoriul Transilvaniei de astăzi.

După cum susține istoriografia română, peste populaţia civilă rămasă, au trecut mai  multe valuri de popoare migratoare. Istoriografia maghiară spune că românii au imigrat din sudul Dunării spre Banat, Crișana, Podișul Transilvan și Maramureș unde ar fi fost colonizați de regii Ungariei. [1]

Cert este că, în lucrarea sa, „Istoria Ungariei la 1868”, dr. Mihaly Horvath susține că:

la ocuparea noii patrii dintre Tisa şi Dunăre, în ţinutul Bihorului se afla Menumorut, care avea drept supuşi pe valahi şi chazari, iar în Banat, voievodul Glad avea o armată compusă din ostaşi români. Ardealul, propriu-zis, se afla sub conducerea românului Gelu.

În anii 1002–1003, sunt consemnate luptele regelui maghiar Ştefan I (1001–1038) *1)  cu voievodul transilvănean Ghyula , precum şi luptele dintre voievodul Ahtum, care s-a înfruntat cu forţele ungureşti conduse de Canadinus.[2]

Ocuparea și colonizarea Transilvaniei de către Ungaria avea să dureze circa  două sute de ani, până spre sfârșitul secolului al XIII-lea, primii coloniști fiind aduși în zona Sibiului de către regele Geza al II-lea (1141 – 1162).

.

Ghimbavul și „Satul de la pod”

„Piatra de temelie” a  vetrei vechi a satului pare a fi un podul peste  Ghimbav, pe atunci „plin de ape”, construit de aceeași Cavaleri Teutoni.  Lângă acest pod a fost instalat și un post de pază întrucât era situat pe drumul cel mai important între Feldioara și Teliu. 

Treptat câmpurile mânoase au atras tot mai mulți coloniști germani, iar așezarea lor a primit numele, „Satul de la pod”.

BOD

după 1211

ȚARA BÂRSEI,
donată Ordinului Cavalerilor Teutoni

1211

Pericolul prezentat de incursiunile repetate ale hoardelor de invadatori cumani și pecenegi, îl determină pe regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) să acorde o atenție deosebită întăririi Țării Bârsei, aflată la extremitatea regatului Ungariei, cu numeroase treceri prin munții arcului Carpatic.

În acest an, regele Ungariei emite „diploma de donație” *1) a Țării Bârsei, celor din Ordinul Cavalerilor Teutoni, oameni obișnuiți cu lupta. Față de populația locală, ei primesc drepturi de proprietate asupra terenurilor și sunt scutiți de biruri, menirea lor principală fiind păzirea graniței de sud-est a Regatului Ungariei, împotriva invadatorilor.

În plus, privilegiile teutonilor sunt întărite și de Bula papală de aprobare a acestui transfer de suzeranitate care reproduce acest act, dar a adăugat câteva rânduri din care rezultă că terenul era deja locuit, la data donației, de o altă populație decât cea a cavalerilor [1]. Și arheologia confirmă preexistența unei populații locale [2].

.

Bodul, în calea marilor invazii

Bodul, așezat chiar la granița de nord a Țării Bârsei, a fost expus nenumăratelor invazii ale populațiilor migratoare. Se spune că la prima invazie mongolă din 1241-1242, toată zona Bodului a fost jefuită și trecut prin foc, aproape complet. 

Sprijinul primit de la autoritățile maghiare dar și spiritul organizatoric specific sașilor, îi ajută pe aceștia din urmă să se refacă rapid. 

BOD

1241-1242

sursa foto: http://web.archive.org/web/20120317031516/http://tarabarsei.eu/
localitati/bod/

sursa foto: http://web.archive.org
/web/20120317031516
/http://tarabarsei.eu/
localitati/bod/

EXPULZAȚI DIN ȚARA BÂRSEI,
Cavalerii Teutoni sunt înlocuiți de sași și secui

1225

6 INVAZII ÎN PRIMUL SECOL
de colonizare a sașilor

1241-1242

În primul secol după stabilirea lor în Țara Bârsei, sașii au supraviețuit cu greu celor șase invazii ale tătarilor (mongoli): 1241-1242, 1278, 1284-1285, 1335, 1344, 1345.

După prima invazie mongolă, 1241-1242, ca urmare a incendierilor și decimării populației regele Béla al IV-lea (1206 – 1270) invită în Țara Bârsei mai mulți coloniști sași, ajutând astfel la reconstrucția zonei.

Secolul
al XIV - lea

.

Sașii de la Bod/ Botfalua
ridică a doua biserică

Până cel târziu în anul 1310, sașii din zona Bodului construiesc cea de-a doua biserică,  o bazilică romanică (hramul Sf. Nicolae) cu clopotniță [1]. 
Anul sfințirii acesteia este vizibil și în zilele noastre fiind trecut la baza turnului bisericii fortificate.

BOD

1310

„Jacobus de Bathfalua” scrie plângerea ce va atesta existența Bodului de peste 650 de ani

În acest an este scris primul document care atestă faptul că, încă de acum 650 de ani, Bodul (Botfalua), a aparținut circumscripției Brașov.
Astfel, conducerea circumscripției Brașov (Kronstadt) declară faptul că Jacobus de Bathfalua, contele de Brenndorf, s-ar fi plâns că niște dușmani ar fi incendiat locuința sa împreună cu documentele regilor Carol Robert și Ludwig, conform cărora casa  și  moara, ce-i aparțineau, ar fi fost scutite de plata impozitelor. Făcând referire la această situație, contele cere o reconfirmare a libertăților sale, lucru care se și întâmplă.

BOD

 1368

sursa foto: Colecția foto diplomatică (Secția U) România, Arhivele Statului Sibiu, Arhivele Naționale ale Saxiei, Arhivele satului Botfalu

RĂZVRĂTIREA SAȘILOR
sub conducerea lui Salamon

1308 – 1342

Odată cu alegerea unui nou rege, Carol Robert (1308 – 1342), sașii încep să fie asupriți din greu și ca urmare ei se răzvrătesc refuzând supunerea. Contele Salamon, un puternic cavaler săsesc, fiul lui Simons de Brașov, se ridică împotriva acestuia și cucerește Cetatea Neagră, Codlea.

Abia după mai bine de 20 de ani, în 1331, Codlea revine regelui maghiar ca urmare a unei trădări din partea rudelor lui Salamon cărora li se încredințaseră apărarea.

ȚARA BÂRSEI SE DEZVOLTĂ

1376

LUDOVIC I de ANJOU, zis CEL MARE (1326 – 1382) a fost rege al Ungariei (1342 - 1382) și al Poloniei (1370 - 1382), fiul lui Carol Robert din dinastia de Anjou. A fost urmat pe tron de Sigismund de Luxemburg.

sursa: https://www.wikiwand.com/ro/ Ludovic_I_al_Ungariei#/Rege_al_Ungariei

Sub gurvernarea înțeleaptă a regelui Ludovic I de Anjou (1342-1382), Țara Bârsei cunoaște o perioadă de dezvoltare accelerată.
Sașii beneficiază de dreptul de bate monedă proprie, drept de depozit pentru comerţul cu Ţara Românească.
Începând cu acest an, ei primesc și dreptul de a organiza meşteşugurile în bresle.

Acordă brașovenilor privilegiul de a-și construi fortificații de piatră, pentru întârirea Konstadt/ Brașovului.

1377

În acest an este emis actul de privilegiu regal care acordă Brașovului (Kronstadt) și Țării Bârsei avantaje juridice și se declară că Brașovul și alte 12 comunității libere, printre care se află și Bod (Brenndorf), care aparțineau din trecut de orașului Kronstadt, vor avea această calitate și în continuare.

Se confirmă, astfel, statutul de comunități libere ale celor 12 orașe ale Țării Bârsei, inclusiv „Brigondorf”/Bod, acestea fiind organizate ca o unitate judiciară și administrativă cu centrul la Kronstadt.

1395

SIGISMUND DE LUXEMBURG (1368 – 1437) a fost regele care a domnit cel mai mult în Ungaria, peste 50 de ani, fiind şi singurul rege din Imperiul romano-german înmormântat în afara imperiului, respectiv în Cetatea din Oradea, locul preferat al familei regale maghiare.

Este cel de la care a lansat și supravegheat fortificarea adevărată a Brașovului.

sursa: https://www.wikiwand.com/ro/ Ludovic_I_al_Ungariei#/Rege_al_Ungariei

În acest an, Sigismund de Luxemburg (1387-1419) Regele Ungariei și Împărat al Imperiului roman-german vizitează pentru prima oară Țara Bârsei, pentru a încheia tratatul de alianță antiotomană cu Mircea cel Bătrân.

Reînnoiește dreptul de fortificare a Brașovului, fapt ce va transforma Brașovul într-un oraș-fortăreață aproape imposibil de cucerit pentru mai bine de 200 de ani, de la invazia turcească din 1421, până la intrarea trupelor austriece în oraş, în 1688. 
La finalul secolului al XIV-lea se construiește Turnul Negru.

Secolul
al XV - lea

.

Prima invazie turcă

Bodul trece prin prima invazie turcă. Vor urma încă 7. Ca și în cazul invaziilor tătare din 1241, vor veni momente deosebit de grele: epidemii, inundații, incendii și jafuri. Și totuși, în ciuda acestor nenorociri, dezvoltarea Bodului este relativ stabilă. 

BOD

1421

Se construiește prima orgă

Se menționează activitatea lui Johannes Teutonicus, cel mai bun constructor de orgi din Transilvania.  Este posibil ca în această perioadă să fi început construirea unei orgi și la Bod. Este una din puținele orgi încă funcțională și astăzi.

BOD

1429

Bodul, incendiat de Vlad Țepeș

Un incendiu mare avariază grav biserica, posibil în timpul incursiunilor  de pedepsire a Țării Bârsei efectuate de oștirea lui Vlad Țepeș. 

Se spune că,  în timpul campaniei, Vlad Țepeș a poruncit să fie ars Bodul, iar locuitorii care nu i-a tras în țeapă i-a luat prizonieri în Valahia.

BOD

1456

Se încheie lucrările de refacere.

BOD

1477

Cea mai veche cristelniță
din Țara Bârsei, la Bod

Se cioplește în piatră cristelnița ce avea să ajungă cea mai veche cristelniță din Țara Bârsei. 

Astăzi se regăsește în incinta Bisericii Fortificate de la Bod și încă se mai folosește la botezuri.

BOD

1491

SECOLUL INVAZIILOR TURCEȘTI

1418

Începând cu secolul al XV-lea, după moartea lui Mircea cel Bătrân (1418) și impunerea suzeranității turcești în Țara Românească se deschide drumul invaziilor turcești.

1420

Sigismund de Luxemburg (1387 – 1419) revine într-o vizită în cetatea Kronstadt pentru a supraveghea lucrările de apărare. Impune comunităților din satele Ghimbav (Wydenbach), Sânpetru (Petersberg), Hărman (Honychperg) şi Bod (Bothfalua), să participe prin cărăuşie (inclusiv cherestea și nisip) la întărirea fortificaţiilor oraşului Kronstadt (Brașov) primind în schimb dreptul de a se refugia în cetate din calea turcilor.

Este terminată prima centură de zid a cetății Brașov. 
construcţii noi, până în prima jumătate a secolului al XVII-lea.

1444

 

– Toate satele din Țara Bârsei au învățători. 

SAȘII „RĂSPUNZĂTORI”
pentru crearea lui „DRACULA”

1456

Oștirea lui Vlad Țepeș, la acea vremeȚării Românești, pustiește satele din sudul Transilvaniei în campania de pedepsire a Țării Bârsei pentru sprijinul și adăpostirea boierilor valahi răzvrătiți contra lui. Traseul incursiunilor acestuia s-a dovedit a trece prin Codlea, Bod și Brașov. *1)
Prin metodele sale brutale de pedepsire, Vlad Țepeș ajunge rapid faimos ajutat și de mărturiile și poveștile sașilor despre Drăculea/Dracula.  *2)

Cu alte cuvinte, sașii din Țara Bârsei au creat cea mai cunoscută legendă pe plan mondial despre Țara Bârsei, Transilvania și România, iar cei de la Bod, se pare, au fost și ei „părtași”.

VLAD ȚEPEȘ (1431 - 1476), denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476..

În timpul domniei sale, Țara Românească și-a obținut temporar independența față de Imperiul Otoman. Vlad Țepeș a devenit vestit prin severitatea sa și pentru că obișnuia să își tragă inamicii în țeapă. Din cauza conflictelor cu negustorii brașoveni, aceștia l-au caracterizat, propagandistic, ca pe un principe cu metode de o cruzime demonică.

În 1453, resturile Imperiului Bizantin sunt cucerite de otomani, care obțineau astfel controlul asupra Constantinopolului (actualul Istanbul) și amenințau Europa. Imperiul Otoman ajunge să stăpânească mare parte din Balcani (teritoriile statelor actuale Serbia, parțial Ungaria, parțial România, Bulgaria, Albania și Grecia), extinderea spre occident oprindu-se la porțile Vienei, al cărei asediu eșuează. În acest context istoric, Vlad Țepeș a luptat pentru a-și apăra domnia și țara, folosind împotriva inamicilor metodele de disuasiune specifice epocii, din care făceau parte și execuțiile și supliciile cu caracter exemplar și de intimidare.

sursa: https://www.wikiwand.com/ro/Vlad_Țepeș

SAȘII din ȚARA BÂRSEI
fideli regelui de origine română

1467, 1469, 1486

MATEI CORVIN (1443 – 1490) a condus regatul Ungariei pentru mai bine de 30 de ani (1458 - 1480) chiar dacă a fost de origine română.

Chiar dacă avea numai 15 ani când a preluat tronul, în câțiva ani a reușit să readucă regatul în postura de mare putere a Europei, unde mai fusese doar în vremurile regelui Sigismund de Luxemburg.

A avut contribuții majore și în cultură el însuși fiind și poliglot. A încurajat și sprijinit orice tânăr învâțat indiferent de originile sale. Însă, cea mai însemnată activitate culturală a fost Biblioteca Corviniana ce a ajuns să cuprindă în jur de 2000 de manuscrise, fiind a 2-a ca mărime în Europa, după cea a Vaticanului.

În timpul domniei lui este finalizată Biserica Neagră, el oferind un important sprijin financiar la construirea ei.

sursa: „Matia Corvinul, românul de pe tronul Ungariei”, Dr. Marius Diaconescu, lector universitar https://www.historia.ro/sectiune/general /articol/matia-corvin-romanul-de-pe-tronul-ungariei

În nenumărate ocazii, brașovenii  își dovedesc fidelitatea față de Matei Corvin, Regele Ungariei, în perioada 1387-1419.  Astfel, în cele 3 revolte ale nobililor din Transilvania (1467, 1469 și 1486) locuitorii Țării Bârsei îl sprijină, spre deosebire de sașii din Sibiu și Bistrița.

Regele Matei va dovedi gesturi de bunăvoință și generozitate față de Țara Bârsei și Brașov, până la sfârșitul domniei sale, 1490.

 

1491

În acest an are loc a 8-a invazie turcă, ultima din acest secol.
La finalul secolului al XV-lea, în Transilvania numărăm  nu mai puțin de 8 invazii turcești: 1420, 1421, 1432, 1436, 1438, 1442, 1444 și 1491. 

Ca urmare, comunitățile săsești din întreaga Țara Bârsei vor trece la întărirea și fortificarea bisericilor menite să apere și să ofere loc de refugiu locuitorilor.

.

Se fortifică și biserica de la Bod

În concordanță cu lucrările de consolidare a bisericilor din întreaga Țară a Bârsei, și la Bod se vor ridica ziduri de împrejmuire a incintei (curții bisericii), 3 turnuri cu acoperiș în pantă, un bastion și un gang de intrare cu acoperiș în două ape. [1]Acestea își vor dovedi eficacitatea pentru o perioadă de mai bine de 200 de ani.

BOD

1500

sursa foto: Hermann Fabini [2] 

Epidemia de ciumă face 448 de victime 

BOD

1530

Bodul apare cartografiat, pentru prima data, pe cea mai veche hartă a României realizată de Johannes Honterus  în alb-negru și tipărită la Basel, Elveția. *1)

BOD

1532

Din ordinul Porții Otomane, Petru Rareș revine cu oaste, la Bod

Petru Rareș revine în  Țara Bârsei, împreună cu o armată turcească, și amenajează o  tabără la Bod. De aici atacă toată zona. Astfel, sultanul îi pedepsea pe sași pentru că refuzau să recunoască legitimitatea numirii fiului lui Zápolya.                                 

BOD

1541

Este menționat primul dascăl la Bod.

BOD

1556

ȚARA BÂRSEI ÎNTĂREȘTE BISERICILE

1500

În această perioadă continuă efortul susținut de fortificare a amplă a bisericilor catolice săsești. Ca efect al invaziilor și asediilor succesive ale turcilor și tătarilor, aceste fortificații s-au dezvoltat și specializat transformându-se în ceea ce cunoaștem astăzi ca fiind cetățile țărănești săsești  *1) care au adăpostit spațiul sacru al bisericilor (și comunitatea) de-a lungul timpului. 

Acesta este momentul istoric al apariției salbei de castele fortificate țărănești ce vor constitui linia de apărare a Țării Bârsei în calea invadatorilor. Arhitectura unitară este unică în peisajul arhitecturii europene, ceea ce îi conferă o valoare inestimabilă patrimoniului nostru cultural.

1526

Înfrângerea maghiarilor de către turci, la Mohács *1) are ca efect desființarea regatului maghiar.

Conflictul deschis între nobilul transilvănean Ioan Zápolya (1526 – 1540) ce își declară dreptul de moștenire a Transilvaniei și Ferdinand I (de Habsburg), fratele împăratului Carol Quintul, un alt pretendent la tron, va dura până în 1541, când Zápolya moare. Acest fapt va marca definitiv destrămarea regatului Ungariei. *2)

O componentă imnportantă a acestui război se va desfășura și la Brașov, întrucât sașii de aici au rămas fideli lui Ferdinand. În tabăra opusă, avea să se implice și Petru Rareș, domn al Modovei, ca susținător al lui Ioan Zápolya. Pe 22 iunie 1529, acesta iese victorios în lupta de la Feldioara.
Ioan Zapolya va fi ultimul suveran care, de-a lungul domniei sale, a încercat să mențină aparențele unei entități statale a regatului medieval maghiar, mai ales după dezastrul de la Mohács.

1530

Țara Bârsei se confruntă cu epidemie de ciumă.

REGATUL UNGARIEI SE DESTRAMĂ

1541


1541
– Principatul Transilvaniei *1)  a fost recunoscut de Imperiul Otoman ca stat independent, care plătea totuși Porții Otomane un dar anual de complezență („munus honorarium”) în valoare de 10.000 de ducați.*2)

Teritoriul pe care îl ocupa corespunde zonei intra-Carpatice a României, reprezentată aproximativ de județele Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud.

1542

1542, sașii, prin Johannes Honterus și, ulterior, o parte a populației maghiare din Transilvania aderă la Reforma Lutherană. *1)

De-a lungul secolelor următoare, Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană va ocupa un loc de importanță centrală pentru sași.

JOHANNES HONTERUS(1498-1549), născut Austen , Brașov, a fost un învățat umanist sas, reformator religios al sașilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Brașov, din curtea Bisericii Negre, actualul Liceu Johannes Honterus. Numele de Honterus, pe care îl folosește mai târziu, este forma latinizată derivată din „Honter”, denumirea săsească a cuvântului Holler sau Holunder (în traducere „soc”). Prin activitatea sa vastă și multilaterală, a dobândit încă din viață un meritat renume, ce a depășit granițele țării noastre.

sursa: https://www.wikiwand.com/ro/Johannes_Honterus

SFÂRȘITUL DE SECOL XVI,
aduce multe conflicte armate

1593

Odată cu numirea lui Mihai Viteazul, domn al Munteniei, începe unul dintre cele zbuciumate episoade al istoriei româniei la capătul cărui, pentru 11 luni, acesta reușește să stăpânească cele 3 teritorii: Transilvania, Moldova și Țara Românească.*1) Însă, războaiele îndelungi purtate între Imperiul Otoman și Mihai Viteazul vor secătui și Țara Bârsei atât financiar, cât și uman. *2)

MIHAI VITEAZUL (1558-1601), a fost un boier muntean, ban al Craiovei, domn/stăpânitor al Munteniei, Moldovei şi Transilvaniei:

• Între 1593-1599 este Domn al Țării Românești;

• Între octombrie 1599 și iunie 1600 a fost Stăpânitor al Țării Românești și al Ardealului;

• În perioada iunie 1600 - septembrie 1600 a fost Stăpânitor al Țării Românești, al Ardealului și Moldovei, adunate împreună sub "unirea personală" a lui Mihai; în cazul Moldovei îl înscăunează de fapt pe fiul său;

• Între septembrie 1600 - noiembrie 1600 a fost Domn al Țării Românești;

• Între februarie 1601- august 1601 a fost comandant militar în slujba Imperiului Habsburgic.

sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Michael_Weiss

.

Bodul, incendiat de Radu Șerban

Oamenii din oștirea lui Radu Șerban dau foc Bodului. Locuitorii primesc în biserica fortificată o garnizoană de secui din partea lui Gabriel Báthory. [1]

BOD

1611

Bodul se remarcă în rezistența împotriva principelui Bathori

Anul următor, brașovenii trimiși de judele Michael Weiss, vor ocupa biserica-fortificată de la Bod. Mai mult, ei vor rezista secuilor trimiși să îi alunge și care vor asedia în mod zadarnic fortăreața, suferind pierderi substanțiale.
Documentele vremii stau mărturie a faptului că „ doar această biserică (Bodul) fortificată și cea de la Hărman au fost capabile să reziste… iar la asedierea celei de la Bod a căzut chiar  conducătorul oștii, Némethi Gergely… care a fost rănit și a murit la 3 zile după aceea.” [1]

BOD

1612

Primii contribuabili români, la Bod

Sunt menționați primii contribuabili la Bod.

BOD

1657

În acest an, Bodul, alături de întreaga Țară a Bârsei, este jefuit, pârjolit și devastat de turcii jefuiesc satul și îl incendiază. 

BOD

1658

ÎNCEPUTUL DE SECOL,
„epoca de glorie a Brașovului”.

1612

„Sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul sec. al XVII-lea reprezintă o perioadă deosebit de dramatică marcată de bătălii sângeroase, foamete și ciumă, de abuzurile, violențele  și șantajul trupelor încartiruite comunele bârsane. Însă aceeași perioadă este apreciată ca „epoca de glorie a Brașovului”, prin vitejia cu care a fost dusă „lupta de eliberarea a brașovenilor sub Michael Weiss împotriva tiranului Gabriel Báthori

.  [1]

MICHAEL WEISS(1569-1612)a fost jude al Brașovului în 1612

sursa: https://www.wikiwand.com/ro/Johannes_Honterus

1608, 1610, 1611, 1612

Gabriel Báthory, principele Transilvaniei (1608 – 1613)  încă de la începutul domniei și-a arâtat aversiunea față de sași, cărora dorește să le elimine privilegiile.

Ocupă și jefuiește Sibiul care era un oraș liber.

Trimite mercenarii să jefuiească Țara Bârsei timp de 5 zile, după care traversează munții și reușește să ocupe Țara Românească pentru un an.
După devastările făcute în Țara Românească, principele maghiar se pregătește să supună și Brașovul. Însă, Michael Weiss, judele Brașovului, conduce lupta de rezistență avându-l ca aliat pe domnitorul muntean Radu Șerban care a trecut Carpații, cu toată oastea lui.

Documentele vremii amintesc  că acesta își stabilește tabăra lângă Bod, la Prejmer. Câteva zile mai târziu, pe câmpia dintre Brașov și satul Sânpetru are loc lupta numită de istorici A doua bătălie de la Brașov – 1611, în care oastea lui Báthory este înfrântă, acesta scăpând de pe câmpul de bătălie cu fuga.

In 1612, pricipele maghiar, Bathori Gabor (1608 – 16011), preia controlul Țării Bârsei. În cartea lui Orbán Balázs*5, este mărturie a faptului că „ doar această biserică (Bodul) fortificată și cea de la Hărman au fost capabile să reziste… iar la asedierea celei de la Bod a căzut chiar și conducătorul oștii, Némethi Gergely… care a fost rănit și a murit la 3 zile după aceea.”

 

1660

După distrugerile invaziilor turco-tătare, „Ciuma cea mare” face cele mai multe victime în Brașov.

.

Se restaurează biserica-cetate

Biserica fortificată își dovedește utilitatea de-a lungul numeroaselor conflicte. Sunt necesare lucrări de  refacere a acesteia.

BOD

1710

La Bod se numără printre cele mai multe decese cauzate de ciumă: 448.

BOD

1718-1719

În anul a 2-a jumătate a secolului al XVIII-lea este menționat părintele Neagu, primul preot slujitor român care a ținut slujbe până în anul 1779.

În același an inundațiile provoacă daune importante.

BOD

1779

Turnul cu clopotniță se prăbușește
în urma cutremurului

În timpul cutremurului, se prăbușește turnul cu clopotniță. 

BOD

6 aprilie 1790

Restaurarea turnului va dura aproximativ 9 ani.

BOD

1799

ȚARA BÂRSEI ÎNTR-O DEZVOLTARE ACCELERATĂ,
ca urmare a schimbării situației politico-militare

1700

În secolul al XVIII – lea, schimbarea situației politico-militare din sud-estul Europei în favoarea Imperiului Habsburgic, securizarea granițelor sale sudice, a permis Țării Bârsei o dezvoltare economică neîntreruptă. Diminuarea pericolului invaziilor militare și introducerea regimentelor regulate și stabile în Transilvania au determinat anularea implicării comunităților locale în organizarea militară.

În a 2-a jumătate a secolului al XVIII-lea se înființează granița militară a Transilvaniei.   [1]

1718 – 1719

O nouă epidemie de ciumă, cu multe victime,  în toată Țara Bârsei.

.

La 3 ani de la ultima restaurare , un nou cutremur provoacă daune majore

Un nou cutremur duce la prăbușirea unor părți semnificative ale bisericii fortificate inclusiv a zidurilor de apărare.

BOD

26 oct. 1802

4 ani mai târziu, se reface biserica
în forma actuală

Lucrările de refacere vor dura din 1804, până în 1806. Biserica săsească este refăcută, în stil clasic, păstrat până în zilele noastre.

BOD

1804 – 1806

Se construiește o biserica ortodoxă românească din cărămidă

În timpul episcopului Vasile MOGA în apropierea vechii biserici modeste din nuiele lipite cu pământ, se ridică o altă biserică din cărămidă, pe fundație din bolovani, Biserica Ortodoxă cu hramul „Sf. Nicolae”. Principalul contributor este bogatul negustor Nicolae Badiu.

BOD

1815

Este modernizată orga

În acest an, este modernizată orga fiind adusă la forma în care este astăzi cu peste 1000 de tuburi confecționate din cositor și Plumb (poze multe). Este încă funcțională.

BOD

1816

CONFRUNTARE ÎNTRE VECHILE NEVOI ȘI NOILE ORDINI SOCIALE

1700

 [1]

1718 – 1719

xxx

Last modified: 5 mai 2022

Comments are closed.