Prezentul statut este elaborat în temeiul prevederilor art. 104 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, privind Codul administrativ, şi cuprinde date şi elemente specifice care individualizează Comuna Bod în raport cu celelalte comune din România. În conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001, actualizată, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Anexa 4, Secţiunea 1.0 Ierarhizarea localitatilor rurale pe ranguri, Comuna Bod este sat reședință de comună de rangul IV. Comuna Bod este persoană juridică de drept public care are ca scop administrarea eficientă a resurselor comunităţii.

I. PREZENTARE GENERALĂ

I.1. Poziţia geografică

a) Aşezare, suprafaţă şi delimitarea teritorială Localitatea Bod este situată pe drumul judeţean (DJ) 103, la 2 km de drumul naţional (DN) 13, între Hălchiu, Sânpetru şi Hărman. Teritoriul administrativ al comunei este situat în partea centrală a depresiunii Bârsei, la ieşirea Oltului din defileul care desparte Dealul Lempeş de munţii Baraoltului având următoarele coordonate geografice: paralela 45043’ şi 45048’ longitudine nordică şi meridianul 25025’ şi 2504’ longitudine sudica. Limitele geografice ale comunei sunt: Valea Oltului la nord şi est, Câmpul Înalt al Bodului în sud şi Valea Bârsei în vest. Ele constituie în acelaşi timp şi linia de separaţie între localităţile cu care se învecinează comuna: Araci şi Ariuşd din judeţul Covasna şi Sânpetru, Hălchiu,Feldioara şi Braşov din judeţul Braşov. Figura 1 – Comuna Bod. Harta fizica.

b) Relief Comuna Bod este aşezata în Depresiunea Bârsei, aproape de dealul Lempes la sud est si delimitat de raul Olt la Nord est. Depresiunea Bârsei este situată în curbura internă a Carpaţilor, în zona de contact a Carpaţilor Orientali cu cei Meridionali şi este de origine tectonică, fiind formată la sfârşitul pliocenului şi începutul erei cuaternare. Este cea mai mare şi mai tipică depresiune intramontană din Carpaţii româneşti, înconjurată de M-ţii Baraolt, Bodoc şi Nemira (N), de M-ţii Vrancei (E), M-ţii Buzăului (S-E), de M-ţii Ciucaş, Piatra Mare, Postăvarul, Bucegi, Piatra Craiului (S), de M-ţii Ţagla, Măgura Codlei şi Perşani (V) şi drenată de cursul superior al Oltului şi afluenţii săic) Climă Clima Comunei Bod are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziţie între temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental: mai umedă şi răcoroasă în zonele de munte, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme. Cantitatea de precipitaţii este relativ mai ridicată ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuală a aerului este de 6,6°C; temperatura maximă absolută fiind de 37°C în luna august, iar temperatura minimă absolută a fost înregistrată chiar la Bod în 25 ianuarie 1942 – 38,5°C. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 de zile pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Adâncimea de îngheţ este conform STAS 6054/77 de 0.90 – 1.00 m. Din punct de vedere al zonei seismice, Bodul este amplasat în zona D şi se caracterizează, conform Normativului P100/92, prin coeficienţi ks  0.16 şi Tc  1.0, iar conform STAS 11.100/77 în zona cu intensitate seismică de grad 7.d) Căi de access d.1 Terestre În satul Bod, principala arteră rutieră este reprezentată de DJ 112A (suprapusă cu Str. Hărmanului şi Str. Gării) care traversează localitatea din direcţia sud-est spre nord-vest şi asigură conexiunea între DN11 şi DN 13. Pe DJ 112A se desfăşoară traficul de tranzit între drumurile naţionale menţionate, chiar dacă această arteră a fost parţial degrevată de traficul greu ca urmare a realizării tronsonului centurii ocolitoare a municipiului Braşov între DN 11 – DN 13. În a doua localitate a comunei Bod,Colonia Bod, artera rutieră majoră este DJ 112A prin care se asigură, conform celor prezentate, legătura între DN11 şi DN13 la Podul Bârsei d.2 Feroviare Localitatea Bod dispune de acces la reţeaua naţională de căi ferate, fiind traversată pe o lungime de aproximativ 4 km de magistrala CFR 300: Bucureşti – Braşov – Sighişoara – Teiuş – Războieni – Cluj Napoca – Oradea (cale ferată dublă electrificată). Comuna Bod beneficiază astfel de conexiuni feroviare atât cu municipiul Braşov cât şi cu alte localităţi de la nivel regional şi naţional. Volumul traficului feroviar este de 20 de trenuri de călători pe zi, la care se adaugă garniturile de marfă.

I.2. Repere istorice

Localitatea eponimă a comunei este cunoscută în română ca Bod (ist. și Bota), în maghiară ca Botfalu (ist. și Botfalva), în germana modernă ca Brenndorf iar în săsească ca Bronjderf / Brännderf. În secolul XIX, sașii din Bod se autodenumeau Bronjdaifer. Deși în decursul timpului aceste nume au fost consemnate într-o varietate de moduri, varianta maghiară a numelui – Botfalu / Botfalva – care este de altfel și prima atestată, a rămas stabilă în decursul istoriei. Varianta românească, strâns înrudită cu ea, este mult mai târzie, satul apărând ca Botha numai în 1800 iar sub numele de Bod abia în 1839. Denumirea săsească/germană are o istorie mult mai complicată. Singurul lucru cert este că numele actual, Brenndorf – „Satul ars” – nu este cel originar.Cel mai vechi sigiliu cunoscut al Bodului datează numai din 1722 și reprezintă un cerc străbătut de o linie – motiv similar cu danga localității – cu trei stele în șase colțuri, câte una pe fiecare parte a cercului și o treia deasupra lui. Stelele formează un triunghi, cu danga pe latura lui inferioară și pe laturile superioare literele „B”, respectiv „D”, despărțite printr-un punct. Întregul motiv este încercuit cu un șirag perlat. Un secol și ceva mai târziu, în 1840, danga ajunsese să ocupe poziția centrală, stelele, mult micșorate, fiind puse în triunghi deasupra ei și întreg motivul fiind flancat de o coroană de lauri. Literele au dispărut, dar în jurul modelului central se desfășoară inscripția: „Siegel von Brenndorf 1840”. Colonia Bod, formată la sfârșitul secolului XIX, prin stabilirea muncitorilor de la fabrica de zahăr pe terenul învecinat, ce ținea de orașul Brașov, are o istorie mult mai scurtă decât reședința comunei. Statutul ei juridic multă vreme confuz și modalitatea în care a luat naștere au generat o varietate de denumiri. Pe plan local este cunoscută ca Bod-Colonie, dar mult mai frecvent referită ca „la fabrica de zahăr”, „la depozitul de sfeclă” etc. Denumirile în germană (Kolonie, Zuckerfabrik, Brenndörfer Zuckerfabrik etc.) și maghiară (Cukorgyár, Botfalusi Cukorgyártelep, Botfalui Cukorgyártelep, a cukorgyár létesítése, Botfalui cukorgyár etc.) reflectă aceeași tendință

I.3. Populaţie

a) Structura populaţiei – evoluţia Conform datelor statistice furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, în luna noiembrie 2019, comuna Bod are o populaţie stabilă de 5265 locuitori. Comparativ cu datele înregistrate începând cu recensământul din anul 2002 şi apoi cu datele din anii 2005-2009, populaţia localităţii a înregistrat o creştere constantă şi totodată, semnificativă: 696 locuitori din 2010. Localitatea Bod se înscrie într-o tendinţă generalizată la nivelul comunelor aflate în imediata apropiere a unor municipii de rang I şi II şi anume direcţionarea fluxurilor de populaţie dinspre mediul urban către cel rural. Aceste ”intrări” de populaţie care se stabileşte în localitate compensează ”ieşirile” cauzate de migraţia externă în căutarea unui loc de muncă bine plătit.b) Structura populaţiei – pe etnii În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei comunei la recensământul din anul 2002 aceasta este covârşitor românească 83,80%, diferenţa fiind reprezentată de maghiari, rromi şi germani.Figura 2 – Structura populaţiei pe etnii Figura 3 – Structura populaţiei pe religiiTrebuie remarcat că, dacă la originile sale localitatea era preponderent germană, după anul 1945, iar mai apoi după 1970, exodul acestei populaţii a determinat modificarea structurii etnice. De asemenea, trebuie menţionat faptul că cifra reală a populaţiei de etnie rromă este greu de cuantificat în condiţiile în care există o reticenţă a acestor persoane de a-şi declara apartenenţa etnică preferând de cele mai multe ori să se declare ”români săraci”. Un studiu realizat în anul 2006 de către Direcţia Judeţeană de Statistică, reliefează faptul că ponderea rromilor din comună este aproape de valoarea mediei înregistrate la nivel judeţean, însă net inferioară faţă de media înregistrată la nivelul mediului rural din judeţ (9,2%).c) Structura populaţiei – pe grupe de vârstă În perioada 2002 – 2010, la nivelul comunei s-au înregistrat, cu o excepţie, creşteri numerice ale grupelor de vârstă. Excepţia este constituită de grupa de vârstă 0-19 ani care a înregistrat o uşoară scădere în acest interval. Creşteri însemnate au înregistrat grupele 20-39 de ani şi 40-64 de ani, dar mai ales grupa vârstnicilor. Din acest punct de vedere localitatea se încadrează în tendinţa generală a localităţilor rurale, nu numai de la nivel metropolitan, dar şi la nivel judeţean Astfel, la nivelul anului 2010 în comună grupa de vârstă a tinerilor reprezenta 20,73% din populaţie, în timp ce grupa vârstnicilor reprezenta 13,39%. Figura 4.- Structura populaţiei pe grupe de vârstă în 2010d) Structura populaţiei – pe confesiuni religioase Din punct de vedere religios, la recensământul din anul 2002, populaţia se declara majoritar ortodoxă, exprimând aproape fidel ponderea populaţiei de etnie română în cadrul localităţii. De asemenea erau prezente cultele romano-catolic şi cele protestante (Biserica reformată, Evanghelică, Unitariană) reprezentând populaţia maghiară şi pe cea germană. Este de remarcat faptul că 8 persoane s-au declarat fără religie, atei sau au refuzat să-şi declare o apartenenţă religioasă demonstrând şi în acest fel că apropierea de o zonă puternic urbanizată conduce la îndepărtarea treptată de valorile tradiţionale săteşti.

II. AUTORITĂȚILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

II.1 Cadrul legal

Comuna Bod este persoană juridică de drept public care are ca scop administrarea eficientă a resurselor comunităţii. Misiunea principală a autorităţilor administraţiei publice locale din Comuna Bod (Consiliul Local al Comunei Bod şi Primarul) constă în executarea legii şi prestarea de servicii în baza legii. Organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin Comunei Bod, se supun principiilor autonomiei locale, descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice, conform prevederilor Constituţiei României. Aplicarea principiilor prevăzute la aliniatul precedent nu pot aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României. Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice. Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege. Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Acest drept se exercită de consiliile locale şi de primar. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în Comuna Bod sunt consiliul local ca autoritate deliberativă şi primarul, ca autoritate executivă. Consiliul local şi primarul se aleg în condiţiile prevăzute de legea privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Competenţele şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale sunt stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57 din 2019 privind Codul administrativ. Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice. În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi Consiliul Judeţean, pe de o parte, precum şi între Consiliul Local şi Primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare, ci de colaborare. Autoritatea Consiliului Local al comunei Bod şi a Primarului comunei Bod se exercită pe teritoriul comunei Bod.

II.2 Consiliul Local Bod

A) Sediul

A) Sediul Sediul Consiliului Local al comunei Bod este în satul Bod, str.Școlii nr.139.

B) Constituirea Consiliului Local

B) Constituirea Consiliului Local Consiliul local se compune din consilieri locali aleşi în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Numărul membrilor Consiliului Local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor municipiului, conform populaţiei raportate, în funcţie de domiciliu, de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în care se organizează alegerile. Astfel,comuna Bod are un număr de 15 de consilieri locali. Consiliul local se constituie în cel mult 60 de zile de la data desfăşurării alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale. Anterior constituirii consiliului local, mandatele consilierilor locali declaraţi aleşi sunt validate în termen de cel mult 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale de judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii. Încheierea judecătoriei privind validarea sau, după caz, invalidarea mandatelor consilierilor locali cuprinde numele consilierilor locali ale căror mandate au fost validate şi se comunică de îndată prefectului şi secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale. În prima zi lucrătoare ulterioară comunicării încheierii, secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale informează consilierii locali declaraţi aleşi cu privire la validarea mandatelor lor, supleanţii acestora cu privire la invalidarea mandatelor consilierilor locali declaraţi aleşi şi partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Încheierea judecătoriei prin care sunt invalidate mandatele este comunicată şi respectivilor consilieri locali declaraţi aleşi. În termen de 3 zile de la comunicare, cei interesaţi pot formula apel împotriva încheierii judecătoriei de validare sau invalidare a mandatelor. Apelul se soluţionează de tribunalul în a cărui circumscripţie se află judecătoria care a pronunţat încheierea în termen de 5 zile de la depunerea apelului, în procedură necontencioasă, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii, hotărârea fiind definitivă. Hotărârea se comunică de îndată de la pronunţare prefectului, secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale şi consilierului local declarat ales. Pronunţarea încheierii judecătoriei, respectiv pronunţarea hotărârii tribunalului se poate amâna, o singură dată, cel mult 24 de ore, iar termenul pentru motivarea încheierii, respectiv a hotărârii este de cel mult 48 de ore de la pronunţare. Consilierul local declarat ales poate renunţa la mandat în cel mult 10 zile de la data desfăşurării alegerilor, situaţie în care comunică, în acelaşi termen, sub semnătură, decizia sa secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale. Secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale transmite judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri şi prefectului declaraţiile semnate de consilierii locali declaraţi aleşi. Prefectul convoacă consilierii locali pentru şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local în cel mult 5 zile de la comunicarea încheierii judecătoriei ori a comunicării hotărârii tribunalului, după caz, în situaţia în care numărul mandatelor de consilier local, validate, este mai mare decât primul număr natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local stabilit. Prefectul îi comunică secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale data şi ora stabilite pentru şedinţa privind ceremonia de constituire a Consiliului Local, la care participă prefectul, subprefectul sau un reprezentant al instituţiei prefectului desemnat prin ordin de către prefect. Secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale comunică consilierilor locali ale căror mandate au fost validate data şi ora şedinţei privind ceremonia de constituire convocată de prefect, care are loc la sediul consiliului local. Şedinţa pentru ceremonia de constituire este condusă de cel mai în vârstă consilier local al cărui mandat a fost validat, ajutat de doi dintre cei mai tineri consilieri locali ale căror mandate au fost validate. Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun jurământul în cadrul şedinţei privind ceremonia de constituire a consiliului local. În cazul în care numărul consilierilor locali care au depus jurământul este mai mic decât primul număr natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local stabilit potrivit dispoziţiilor legale, prefectul convoacă consilierii locali pentru o a doua şedinţă privind ceremonia de constituire în termen de 20 de zile de la data primei şedinţe. În cadrul celei de a doua şedinţe pot depune jurământul consilierii locali validaţi care au absentat de la prima şedinţă şi supleanţii ale căror mandate au fost validate şi consilierii locali validaţi care nu au fost convocaţi la prima şedinţă de constituire a consiliului local. Consilierul local declarat ales care nu a putut depune jurământul, ca urmare a absenţei pentru motive temeinice, poate depune jurământul în cadrul primei şedinţe a consiliului local. Sunt considerate motive temeinice spitalizarea sau imobilizarea la pat, dovedită prin certificat medical, ori situaţii precum deplasarea în străinătate în interes de serviciu, evenimente de forţă majoră, cum ar fi inundaţii sau alte catastrofe care au împiedicat deplasarea, deces în familie ori alte situaţii similare. Consilierul local al cărui mandat a fost validat care nu depune jurământul nici în cea de a doua şedinţă privind ceremonia de constituire sau care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept. Locurile consilierilor locali declaraţi aleşi ale căror mandate nu au fost validate sau care sunt consideraţi demisionaţi de drept şi care nu pot fi completate cu supleanţi se declară vacante prin ordin al prefectului în termen de 5 zile de la prima şedinţă ordinară a consiliului local. Consiliul local este legal constituit dacă numărul consilierilor locali care au depus jurământul este mai mare decât primul număr natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local, stabilit conform legii. Data constituirii consiliului local este considerată data desfăşurării primei şedinţe privind ceremonia de constituire a consiliului local, respectiv a celei de a doua, după caz. În termen de 3 zile de la data constituirii consiliului local, prefectul emite un ordin privind constatarea îndeplinirii condiţiilor legale de constituire a consiliului local, care se comunică secretarului general al unităţii administrativ- teritoriale şi se aduce la cunoştinţă publică. În situaţia în care consiliul local nu este legal constituit, în termen de 3 zile de la împlinirea termenului legal, prefectul emite un ordin privind constatarea neîndeplinirii condiţiilor legale de constituire a consiliului local, în care se menţionează motivele neconstituirii acestuia. Ordinul prefectului prevede, dacă este cazul, şi situaţiile în care este necesară validarea mandatelor supleanţilor. Ordinul prefectului care cuprinde situaţiile în care este necesară validarea mandatelor supleanţilor se comunică judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au propus candidaţi şi secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale. După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, în termenul stabilit prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care conduce şedinţele consiliului şi semnează hotărârile adoptate de acesta. Preşedintele de şedinţă se alege prin vot deschis cu majoritate simplă.

C) Atribuțiile Consiliului Local al comunei Bod

C) Atribuțiile Consiliului Local al comunei Bod Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: a) atribuţii privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum şi organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor publice de interes local şi ale societăţilor şi regiilor autonome de interes local: – aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local; prin ordin al ministrului de resort se aprobă un model orientativ al statutului unităţii administrativ-teritoriale, precum şi un model orientativ al regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local; – alege viceprimarul/viceprimarii, din rândul consilierilor locali, la propunerea primarului sau a consilierilor locali, în condiţiile legii; – aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor publice de interes local, reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local, precum şi înfiinţarea, reorganizarea sau desfiinţarea de societăţi de interes local şi statul de funcţii al acestora; – exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi sau regii autonome, în condiţiile legii; – hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice, societăţi şi regii autonome, în condiţiile legii. b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului: – aprobă, la propunerea primarului, bugetul unităţii administrativ-teritoriale, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; – aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ- teritoriale, în condiţiile legii; – stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii; – aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii; – aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ- teritoriale; – asigură un mediu favorabil înfiinţării şi/sau dezvoltării afacerilor, inclusiv prin valorificarea patrimoniului existent, precum şi prin realizarea de noi investiţii care să contribuie la îndeplinirea programelor de dezvoltare economică regională şi locală; – asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor. c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului: – hotărăşte darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii; – hotărăşte vânzarea, darea în administrare, concesionarea, darea în folosinţă gratuită sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii; – avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor; – atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de orice alte obiective de interes public local. d) atribuţii privind gestionarea serviciilor de interes local Consiliul local asigură, potrivit competenţei sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: – educaţia; – serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; – sănătatea; – cultura; – tineretul; – sportul; – ordinea publică; – situaţiile de urgenţă; – protecţia şi refacerea mediului; – conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale; – dezvoltarea urbană; – evidenţa persoanelor; – podurile şi drumurile publice; – serviciile comunitare de utilităţi publice de interes local; – serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor; – activităţile de administraţie social-comunitară; – locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ- teritoriale sau în administrarea sa; – punerea în valoare, în interesul colectivităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale; – alte servicii publice de interes local stabilite prin lege. e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern: – hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; – hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări; – hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

D) Structura şi comisiile Consiliului Local al comunei Bod

D) Structura şi comisiile Consiliului Local al comunei Bod Numărul total al consilierilor locali ai comunei Bodeste de 13 de consilieri, în temeiul art.112 alin.(1) al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ. Structura şi componenţa Consiliului Local al Comunei Bod pot fi consultate pe site-ul www.primariabod.ro Consiliul Local îşi desfăşoară activitatea prin comisii şi se întruneşte cel puţin o dată pe lună, în şedinţe ordinare, convocate de primar. Consiliul Local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului, a cel puţin o treime din numărul total al consilierilor locali sau la convocarea primarului, ca urmare a solicitării prefectului. Comisiile Consiliului Local: Comisia nr. 1 – pentru activități economico-financiare, muncă și protecție socială, protecție copii Comisia nr. 2 – pentru activități social-culturale, culte, învățământ, sănătate și familie, tineret și sport, agricultură și dezvoltare rurală Comisia nr. 3 – pentru amenajarea teritoriului și urbanism, protecție mediu și turism, juridică și de disciplinăComisiile de specialitate au următoarele atribuţii principale: a) analizează proiectele de hotărâri ale consiliului local din domeniul lor de activitate; b) întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri şi asupra problemelor analizate, pe care le prezintă consiliului local; c) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local sau însărcinări date prin hotărâri ale consiliului local, dacă acestea au legătură cu activitatea lor. Comisiile de specialitate adoptă avize cu majoritate simplă.

E) Serviciile publice aflate sub autoritatea Consiliului Local al comunei Bod

E) Servicii publice aflate sub autoritatea Consiliului Local al comunei Bod – Școala Gimnazială Bod (corp A – Bod Sat, corp B – Colonia Bod) – Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Bod – Club Sportiv ”Brenndorf”

F) Atribuirea şi schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi de obiective de interes public local

F) Atribuirea şi schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi de obiective de interes public local În conformitate cu prevederile art. 129 alin. (6) lit. d) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, consiliul local atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de orice alte obiective de interes public local. Procedura de atribuire şi schimbare a denumirilor obiectivelor de interes local sunt prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, proiectele de hotărâri ale consiliului local, având ca obiect atribuirea ca denumire a unor nume de personalităţi ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură, ori schimbarea unor astfel de denumiri, vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate şi avizate de comisia de atribuire de denumiri judeţeană.

II.3 Primarul Comunei Bod

A) Primarul comunei Bod

A) Primarul comunei Bod Primarul comunei Bod este ales prin votul direct al cetăţenilor comunei Bod, o dată la patru ani. Validarea sa în funcţie se face cu respectarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Funcţia de primar şi funcţia de viceprimar sunt funcţii de demnitate publică. Mandatul primarului declarat ales este validat în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă. Validarea se realizează la judecătorie, după depunerea raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, potrivit legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii. Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazul în care se constată, potrivit legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea acestuia s-a făcut prin fraudă electorală. Încheierea judecătoriei privind validarea sau, după caz, invalidarea alegerii primarului se comunică de îndată prefectului şi secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale, care are obligaţia aducerii la cunoştinţă publică prin afişarea acesteia la sediul unităţii/subdiviziunii administrativ- teritoriale, în termen de cel mult 24 de ore de la comunicare. În termen de 2 zile de la aducerea la cunoştinţă publică, cei interesaţi pot formula apel împotriva încheierii judecătoriei de validare sau invalidare a alegerii primarului la tribunal. Apelul se soluţionează de tribunal în termen de 5 zile de la sesizare, hotărârea fiind definitivă. Hotărârea se comunică de îndată prefectului, secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale, primarului declarat ales şi se aduce la cunoştinţă publică. Pronunţarea încheierii judecătoriei, respectiv pronunţarea hotărârii tribunalului se poate amâna, o singură dată, cel mult 24 de ore, iar termenul pentru motivarea încheierii, respectiv a hotărârii este de cel mult 48 de ore de la pronunţare. Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se prezintă în prima şedinţă privind ceremonia de constituire sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară a consiliului local. În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor locale, pe baza solicitării prefectului, stabileşte data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii. Primarul depune jurământul în prima şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului local sau în faţa judecătorului delegat, în camera de consiliu, în cazul în care prima şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 60 de zile de la data alegerilor. Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept. După depunerea jurământului, primarul intră în exerciţiul de drept al mandatului.

B) Primarii comunei Bod

B) Primarii comunei Bod După 1990 primarii aleşi ai comunei Bod au fost: – 1990: Vasile Mișarcă (FSN) – 1990-1992: Liviu Nistor (FSN) – 1992-1996: Ioan Fănică (Independent) – 1996-2000: Paul Cernat (PNL) – 2000-2008: Paul Cernat (PNL) – 2008-2012: Claudiu Liliac (PSD) – 2012-2016: Paul Cernat (PNL) – 2016-prezent: Sergiu Arsene (Independent)

C) Atribuţiile primarului

C) Atribuţiile primarului Atribuţiile primarului sunt stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii: a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii: – îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil; – îndeplineşte atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului; – îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin lege. b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local: – prezintă consiliului local, în primul trimestru al anului, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, care se publică pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale în condiţiile legii; – participă la şedinţele consiliului local şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora; – prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări; – elaborează, în urma consultărilor publice, proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, le publică pe site-ul unităţii administrativ- teritoriale şi le supune aprobării consiliului local. c) atribuţii referitoare la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale: – exercită funcţia de ordonator principal de credite; – întocmeşte proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege; – prezintă consiliului local informări periodice privind execuţia bugetară, în condiţiile legii; – iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale; – verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar. d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor, de interes local: – coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local; – ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă; – ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute de lege; – ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului furnizării serviciilor publice de interes local prevăzute de lege, precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale; – numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; – asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora; – emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative, ulterior verificării şi certificării de către compartimentele de specialitate din punctul de vedere al regularităţii, legalităţii şi de îndeplinire a cerinţelor tehnice; – asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor. e) alte atribuţii stabilite prin lege.

D) Organizarea Primăriei comunei Bod

D) Organizarea Primăriei comunei Bod În temeiul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, la propunerea primarului, Consiliul Local aprobă organigrama şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului. Organigrama şi statul de funcţii pot fi consultate pe site-ul www.primariabod.ro

II.4 Iniţiativa şi consultarea cetăţenească în probleme de interes local

Cetăţenii pot propune consiliului local pe a cărui rază teritorială domiciliază, spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotărâri. Promovarea unui proiect de hotărâre se poate face de unul sau de mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot înscrisă în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială. Iniţiatorii depun la secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale forma propusă pentru proiectul de hotărâre. Proiectul se afişează spre informare publică prin grija secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale. Iniţiatorii asigură întocmirea listelor de susţinători pe formulare puse la dispoziţie de secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale. Listele de susţinători cuprind numele, prenumele şi domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnăturile susţinătorilor. Listele de susţinători pot fi semnate numai de cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială, al cărei consiliu local urmează să dezbată proiectul de hotărâre în cauză. După depunerea documentaţiei şi verificarea acesteia de către secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale, proiectul de hotărâre urmează procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local.

II.5 Însemnele comunei Bod

a) Stema comunei Bod Stema aprobată prin H.C.L. nr. 7/2006 este prezentată alăturat.Stema Comunei Bod poate fi folosită pentru: – antetul Primăriei Comunei Bod, folosit în corespondenţa acesteia; – drapelul Comunei Bod; – insigne – alte materiale promoţionale.b) Distincţii de decorare individuală Distincţiile de decorare individuală se conferă de către Consiliul Local al comunei Bod cetăţenilor români şi străini, în semn de recunoaştere a serviciilor aduse în folosul comunităţii bodene. În conformitate cu prevederile art. 129 alin. (13) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, Consiliul Local are posibilitatea de a acorda titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Bod persoanelor cu merite deosebite. Titlul de „Cetăţean de Onoare al Comunei Bod” se poate acorda în baza Regulamentului Anexa 1 la prezentul Statut, de către Consiliul Local, următoarelor categorii de cetăţeni români sau străini, a căror activitate sau existenţă este legată de comuna Bod: a) persoane care prin întreaga lor activitate, desfăşurată timp îndelungat, au servit cu pricepere şi devotament comunitatea locală, fiind modele demne de urmat de către generaţia tânără. b) personalităţilor politice, ştiinţifice, culturale, cu largă recunoaştere naţională sau internaţională, care au contribuit la dezvoltarea comunei Bod sau au făcut cunoscut numele acestuia în ţară sau peste hotare; c) unor foşti deţinuţi politici, veterani de război sau altor persoane care au pus mai presus decât propria existenţă idealurile de libertate şi unitate naţională; d) persoane care prin acţiunile lor au preîntâmpinat producerea de evenimente deosebit de grave sau care, punându-şi viaţa în primejdie, au intervenit pentru a salva persoane aflate în pericol iminent. e) persoane care prin acţiuni umanitare, donaţii, etc, au produs o îmbunătăţire simţitoare a condiţiilor de viaţă a locuitorilor comunei Bod; f) persoanelor care păstrează o legătură strânsă cu comunitatea locală şi care s-au remarcat prin rezultate deosebite obţinute în competiţii sau concursuri naţionale sau internaţionale. Detinatorii titlului dobandesc urmatoarele drepturi specifice: a) dreptul de a lua cuvântul la şedinţele Consiliului local al comunei Bod; b) dreptul de a participa la toate manifestarile desfaşurate sub patronajul autorităţilor publice locale din comuna Bod; c) acces gratuit la toate spectacolele, manifestările ştiinţifice, cultural-artistice şi sportive de pe raza teritorială a comunei Bod, la care Primaria comunei Bodeste organizator; d) dreptul de a purta însemnul distinctiv acordat odată cu Diploma de Cetăţean de Onoare; e) sprijin în caz de nevoie pentru rezolvarea unor problemelor sociale, de sănătate, internarea cu prioritate în cămine sau azile de bătrani etc; Statutul de Cetăţean de Onoare al comunei Bod presupune urmatoarele obligaţii: a) participarea la acţiunile ce vizează interese fundamentale ale comunităţii; b) acordarea de consultanţă pentru soluţionarea unor probleme de larg interes comunitar în domeniul de competenţă profesională a titularului; c) promovarea intereselor comunităţii locale şi a bunului renume al comunei Bod;

II.6 Zona Metropolitană Braşov

Zona Metropolitană Braşov a fost înfiinţată în urma elaborării Planului de Dezvoltare Durabilă pentru Municipiul Braşov, în anul 2005. Una dintre principalele direcţii identificate în acel document strategic era asigurarea unei colaborări eficiente cu comunităţile învecinate cu municipiul Braşov, în vederea eliminării activităţilor industriale poluante din interiorul municipiului şi relocarea lor în afara spaţiilor puternic urbanizate. Această direcţie de acţiune a dus la crearea unei organizaţii non guvernamentale – Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov – AMB. În prezent, membrii acestei organizaţii sunt: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Municipiul Săcele, Municipiul Codlea, oraşele Râşnov, Ghimbav, Zărneşti şi Predeal, precum şi comunele Sânpetru, Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Budila şi Vulcan. În acest moment, AMB are statut de Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, constituită la nivelul Polului de Creştere Braşov. Zona metropolitană a fost constituită în scopul creării de noi oportunităţi de afaceri, al atragerii de investiţii mai consistente şi al unei mai bune coordonări a proiectelor de infrastructură şi mediu. În prezent zona are o populaţie de 406.611 de locuitori, iar suprafaţa actuală a zonei metropolitane este de 1.744,83 kilometri pătraţi. Braşovul, singurul pol naţional de creştere din Regiunea Centru, este în acelaşi timp şi un motor al dezvoltării. În planul dezvoltării intra-regionale, Braşovul se distanţează de celelalte oraşe. Atractivitatea sa se datorează poziţiei geografice, infrastructurii de transport şi reţelei de utilităţi dezvoltate, reliefului diversificat şi atractiv, forţei de muncă calificate. Nivelul calităţii vieţii populaţiei din Municipiului Braşov este superior celui existent în alte oraşe. Datorită existenţei unei universităţi de stat şi a unei universităţi particulare, Braşovul se dovedeşte a fi un centru regional universitar important (cu peste. 20.000 studenţi). Reţeaua urbană în regiune este foarte bine conturată, cu structuri urbane mature şi bine dezvoltate. Cele mai mari oraşe, cu peste 100 mii locuitori, sunt variat dezvoltate şi corespund unor puncte de interes comercial şi productiv, pe vechi trasee de schimb economic. Aceasta explică faptul că Braşovul are cel mai mare grad de urbanizare din regiunea Centru (74,7%), fiind totodată cel mai competitiv în termenii PIB/ locuitor şi ai productivităţii muncii. Dezvoltarea economică a Zonei Metropolitane Braşov depinde de capacitatea de a genera tehnologii şi produse competitive. Din acest punct de vedere, politicile locale de dezvoltare vizează orientarea investiţiilor finanţate prin programele operaţionale către sectoarele unde vor genera maximum de impact, în special în termeni de atragere de investiţii şi dezvoltare economică. Zona Metropolitană Braşov reprezintă un parteneriat pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea municipiului şi a localităţilor ce-l înconjoară. În acest moment, 60% din populaţia Europei trăieşte în zone metropolitane ce reprezintă pilonii dezvoltării durabile. La nivelul Europei există 120 de regiuni sau zone metropolitane recunoscute. Dintre acestea 50 sunt membre ale Reţelei Europene a Regiunilor şi Zonelor Metropolitane (METREX). Strategia de dezvoltare durabilă a Zonei Metropolitane Braşov corelează şi integrează strategiile de dezvoltare ale localităţilor membre. Strategiile de dezvoltare locală durabilă sunt documente programatice şi instrumente de lucru indispensabile administraţiei publice locale, având în vedere atât dinamica schimbărilor economice, sociale şi de mediu, cât şi necesitatea de adaptare la acest fel de schimbări, de a le anticipa şi de a le transforma din riscuri în oportunităţi de dezvoltare. Existenţa strategiilor locale de dezvoltare, aprobate, constituie validarea unei viziuni de dezvoltare integrată a întregii zone. Influenţele reciproce dintre localităţi învecinate trebuie identificate şi cuantificate astfel încât să poată fi „controlate” de către administraţiile publice locale de aşa manieră încât dezvoltarea unei localităţi să nu lezeze aspiraţiile de dezvoltare ale localităţilor din jur, ci să se potenţeze reciproc. Scopul elaborării şi implementării strategiei de dezvoltare durabilă integrată a zonei metropolitane Braşov constă în pregătirea comunităţilor pentru provocările lumii contemporane: schimbările climatice, scăderea resurselor de energie, criza economică, şomajul şi migraţia forţei de muncă, nevoia educaţiei moderne şi aplicative pentru tineri, organizarea şi re-gândirea comunităţilor prietenoase etc. Necesitatea elaborării strategiei pentru dezvoltarea comunităţilor locale este evidenţiată de: – stabilirea direcţiilor de dezvoltare economică conform posibilităţilor şi potenţialului local a fiecărei localităţi şi în armonie cu dezvoltarea economică a celorlalte comunităţi locale din Zona Metropolitană Braşov, din judeţul Braşov şi din regiune; – planificarea proiectelor de investiţii conform necesităţilor cetăţenilor localităţilor; – elaborarea şi aplicarea politicilor publice privind amenajarea eficientă a teritoriului; – stabilirea politicilor publice de acţiune privind protejarea mediului şi combaterea efectelor încălzirii globale; – elaborarea şi aplicarea unor politici publice în domeniul social care să asigure evoluţia pozitivă în domeniul demografic şi fixarea şi dezvoltarea forţei de muncă locale; – stabilirea politicilor publice de acţiune privind siguranţa populaţiei; – necesitatea strategiei pentru luarea deciziei; – dezvoltarea planificată a Zonei Metropolitane Braşov, conform nevoilor concrete şi cerinţelor exprimate de populaţie; – integrarea dezvoltării localităţilor în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Metropolitane Braşov, a judeţului Braşov şi a Regiunii Centru. Strategia reprezintă un instrument de lucru pentru aleşii locali din localităţile membre ale asociaţiei şi pentru consilierii judeţeni pe perioada mandatelor şi pentru asigurarea direcţiilor de dezvoltare între mandate. Strategia reprezintă un instrument de monitorizare şi evaluare a dezvoltării durabile integrate pentru aleşii locali şi pentru autorităţile publice de la nivelul judeţului Braşov şi din administraţia centrală. Strategia oferă cadrul orientativ de dezvoltare durabilă integrată şi asigură prin proiectele pe domenii de dezvoltare un plan concret de acţiune pentru unităţile administrativ teritoriale din Zona Metropolitană Braşov. Strategia reprezintă viziunea şi planul de acţiune concretă pentru dezvoltarea grupurilor de comunităţi şi este baza de justificare a propunerilor de finanţare. Strategia de dezvoltare durabilă integrată trebuie să ţină cont şi să armonizeze cu strategiile individuale de dezvoltare ale localităţilor componente, cu cele ale localităţilor vecine şi cu strategia de dezvoltare a judeţului Braşov. Strategia de Dezvoltare Durabilă Integrată a Zonei Metropolitane Braşov vizează dezvoltarea comunităţilor locale din zona metropolitană Braşov în perspectivă până în anul 2020 şi urmăreşte structura standard a planificării strategice pentru comunităţile locale. Strategia urmăreşte coerenţa politicilor locale şi regionale privind: – dezvoltarea economică locală şi integrată generată de inter-dependenţa dintre localităţi; – dezvoltarea şi echilibrul social; – amenajarea teritoriului şi a mediului de locuire; – dezvoltarea durabilă a mediului natural, eficienţa energetică, adaptarea la schimbările climatice. Agenţia Metropolitană Braşov are experienţă în elaborarea şi implementarea strategiei de dezvoltare durabilă deoarece: a) lucrează prin colaborare inter-instituţională cu alte instituţii publice pe baza unor parteneriate pe domenii de activitate: social, economic, mediu, infrastructură servicii publice; b) a organizat şi coordonează grupurile de lucru pe domenii, care contribuie cu expertiză la elaborarea şi implementarea strategiei; c) lucrează împreună cu cele 17 localităţi partenere din Zona Metropolitană Braşov în comisia de lucru cu operatorii de servicii publice: serviciile de distribuţie a apei şi canalizării, distribuitorii de energie electrică, de gaz metan, prestatorii serviciilor de transport în comun şi cu firmele prestatoare ale serviciilor de salubritate şi colectare selectivă a deşeurilor.

II.7 Comunicare

Comunicarea poate fi formal definită ca orice proces prin care premisele decizionale sunt transmise, pe de o parte, de la un membru al unei instituţii la altul, iar pe de altă parte de la o instituţie publică spre cetăţeni. Comunicarea însoţeşte, astfel, activitatea instituţiilor publice, contribuind la realizarea în bune condiţii a acesteia. Prin însăşi natura ei, administraţia publică depinde de comunicare: comunicarea între diferitele niveluri ale administraţiei publice, comunicarea pe acelaşi nivel, comunicarea între administraţie şi executivul social, comunicarea între administraţie şi autoritatea politică şi comunicarea în mediul social. Comunicarea instituţiilor publice este reglementată de Ordonanţa 27/2002 privind activitatea de soluţionare a petiţiilor, Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică (cu modificările şi completările ulterioare), O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public Compartimentul Registratură, Arhivă și Relații Publice reprezintă interfaţa Primăriei comunei Bod cu cetățeanul. Aici bodenii vor obţine informaţii cu privire la administraţia locală, vor beneficia de servicii, pot face sugestii şi pot pune la dispoziţia administraţiei locale diverse informaţii legate de viaţa comunităţii. Compartimentul Registratură, Arhivă și Relații Publice reprezintă locul unde bodenii pot primi relaţii privind modalitatea de obţinere a documentelor, avizelor şi aprobărilor care, în conformitate cu prevederile legal. Date de contact: -Compartimentul Registratură, Arhivă și Relații cu Publicul Email: registratura@primariabod.ro -Secretar general Email: secretar@primariabod.ro

III. PATRIMONIUL COMUNEI BOD

Patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale – Comuna Bod, este reprezentat de bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al acestuia, domeniului său privat precum şi de drepturile şi obligaţiile sale cu caracter patrimonial.

IV. EDUCAȚIE

Evoluţia demografică din ultimii 10 ani a influenţat în mod direct şi evoluţia populaţiei şcolare, astfel că atât numărul cât şi ponderea în totalul populaţiei a grupei de vârstă 0-19 ani a scăzut uşor. De altfel în anul 2010 ea reprezenta 20,73% din totalul populaţiei Populaţia şcolară are la dispoziție Școala Gimnzazială Bod ce înglobează şi grădiniţa, care acoperă nevoile educaţionale ale acesteia atât la nivelul satului Bod Sat cât şi al satului Bod Colonie.

V. PARTIDE POLITICE, SINDICATE ȘI ASOCIAȚII

VI. ACTIVITATE ECONOMICĂ

Autorităţile publice locale şi fiecare generaţie de locuitori ai comunei au datoria de a apăra, spori şi diversifica averea comunei, de a o utiliza raţional şi eficient pentru a asigura traiul bun şi un viitor sigur pentru toţi membrii comunităţii. Activităţile economice locale s-au dezvoltat în concordanţă cu potenţialul şi resursele locale: cultura plantelor şi creşterea animalelor, în special a bovinelor şi ovinelor, prin valorificarea potenţialului natural (teren arabil, păşuni, fâneţe). Principalii agenți economici din comuna Bod sunt: 1. Antepriza Zahăr Bod 2. SC Dacia Plant SRL 3. SC Avicola Brașov SA 4. SC Insigra SRL 5. SC Mebra SRL

VII. ASISTENȚĂ SOCIALĂ

În ceea ce priveşte asistenţa socială, sub autoritatea comunei se află Compartimentul Asistență Socială care desfășoară următoarele activități: – care se adresează persoanelor care îndeplinesc o serie de condiţii: să aibă vârsta minimă de 65 de ani; să aibă domiciliul în comuna Bod; nu au familie sau nu se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozițiilor legale în vigoare; nu au locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii; nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare; nu se pot gospodări singure sau necesită îngrijire specializată; se află în imposibilitatea de a-și asigura nevoile socio-medicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice; – desfăşoară următoarele activităţi: evaluarea problemelor sociale din comunitate cu scopul de a identifica nevoile individuale, familiale, de grup și ale comunității; procurare acte de identitate (certificate de naștere, cărți de identitate); informare şi consiliere; educaţie pentru sănătate, educaţie privind prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile, educaţie pentru prevenirea şi combaterea consumului de droguri, alcool, tutun, educaţie civică, educaţie pentru prevenirea şi combaterea comportamentelor anti-sociale, facilitarea accesului la servicii medicale; alte activități de promovare a incluziunii sociale a persoanelor defavorizate: conștientizare și sensibilizare a publicului privind riscul de excluziune socială, respectarea drepturilor sociale și promovare a măsurilor de asistență socială; – se adresează persoanelor care doresc să beneficieze de acordarea prestațiilor sociale ce sunt de competența serviciului (de ex. ajutoare pentru încălzirea locuinţei, ajutor social, acordarea tichetelor sociale, etc.); – realizează anchete sociale pentru copii cu dizabilități și/sau CES, stabilește statutul și contextul social în care trăiesc adulții cu dizabilități și acordă beneficii sociale, respectiv indemnizație lunară sau asistent personal, conform prevederilor legale în vigoare; – are rolul de a ocroti și sprijini familia, de a dezvolta și consolida solidaritatea familială, prin oferirea de servicii sociale cu caracter primar, care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate ori vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excluziune socială pentru familiile şi copiii aflați în dificultate din comuna Bod, precum și asigurarea unei intervenţii eficiente și adecvate în situaţia copiilor aflați în situaţie de risc menite să asigure respectarea drepturilor copilului;

VIII. SĂNĂTATE

În comuna Bod funcţionează funcţionează 2 cabinete de medicină de familie (unul dintre ele în Bod Colonie), 1 cabinet stomatologic şi 3 farmacii (2 în Bod sat și unul în Colonia Bod) .

IX. POTENȚIALUL TURISTIC

La nivelul comunei Bod se regăsesc o serie de obiective istorice şi culturale reprezentative pentru identitatea culturală a comunei Bod. Între cele mai importante obiective din localitate pot fi menţionate:

X. EVENIMENTE CULTURALE

Bodul/Brenndorf/Botfalva rezervă multe povești surprinzătoare, tot atâtea motive pentru a-l descoperi.Bodul este polul frigului în România, cu temperatura de -38,5 grade Celsius înregistrată în 25 ianuarie 1942.Aici s-a născut Damasus Dljrr (1535-1585), personalitate a sașilor, umanist ilustru și preot devenit cunoscut prin predicile sale, cea mai veche colecție de predici evanghelice săsești, prin care putem cunoaște viața, credința sașilor și controversele în epoca Reformei. Scopul evenimentelor culturale este acela de a crea o identitate culturală a comunității locale și de a reda o oportunitate de renaștere și conservare a tradițiilor populare.Din perioada interbelica, Bodul a fost pentru ascultătorii radio cam ce ar fi un nod important de cale ferată pentru călători. În 1933/34 a fost instalată la Bod prima stație de emisie pe unde lungi din România, care a jucat un rol important in timpul celui de-al Doilea Război Mondial, prin ea fiind transmise toate anunțurile importante, inclusiv mesajul regelui către țară.Bodul mai era vestit și datorită fabricii de zahăr, ai cărei muncitori au dat naștere unui nou sat, numit Colonia Bod.In der Heimat, da blohen die Rosen — Acasă, acolo înfloresc trandafirii. Tradiția fanfarei din Bod Muzica a răsunat în văzduhul satelor săsești ani de-a rândul. Responsabili pentru viața muzicală erau organiștii, învățătorii, preoții și elevii învățăcei. Fanfara din Bod a fost menționată prima dată in anul 1816. Până în 1990, de 1 mai, fanfara străbătea ulițele din casă în casă, iar acordurile sale umpleau suflarea satului de bucurie. Practic, nu exista adunare veselă sau tristă fără acordurile fanfarei.De la Bod bat clopotele. Prima stație de emisie pe unde lungi din țară. În 1933, inventatorul Guglielmo Marconi a livrat la Bod un emițător pentru o stație de emisie radio pe unde lungi, singura din România. Stația de emisie a fost pusă în funcțiune în anul 1936, iar transmisia se făcea din studiourile din Bod pe tot teritoriul României. În 1940, la cedarea nord-vestului Transilvaniei, postul de emisie Bod a transmis o înregistrare a clopotelor bisericilor transilvănene. În timpul războiului, prin stația de emisie Bod au fost transmise toate comunicatele importante, inclusiv mesajul regelui către țară, în seara de 23 august 1944. Astăzi, stația Bod transmite ”Antena Satelor” și ”Radio România Actualități”.

XI. RELAȚII INTERNAȚIONALE

Relaţiile de înfrăţire se realizează în conformitate cu prevederile art. 89 alin. (14) şi art. 129 alin. (9) lit. b) din O.U.G.nr.57/2019 Privind Codul administrativ, în baza unei hotărâri a consiliului local şi a unui protocol semnat de primarii celor două comune. Comuna Bod a demarat procedura de înfrățire cu comuna franceză Saint-Germain-de-Tallevede-La Lande-Vaumont , orașul Vire, încă din anul 2014. Procedura a fost reluată în vara anului 2018. Pe 2 februarie 2019, delegația Bodului formată din zece persoane s-a deplasat la Vire. Următorul pas se va realiza când în prezența celor două comunităși se va semna Carta de înfrățire.