• BOD SAT •
– două locații alăturate întinse pe o suprafață de 20 ha vorbesc despre trecutul, prezentul și viitorul Bodului
poza: Gorgan, Dealul Popilor,
sursa: Articol Bereckietal 2012-p20
poza: Gorgan și „LA STEJARI”
(situat în stânga-jos)
sursa: Articol Bereckietal 2012-p20
Din punct de vedere istoric și arheologic astăzi, zona Gorgan figurează în evidențele Ministerului Culturii pe Lista Monumentelor Istorice la categoria Grupa B – monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local astfel:
• Sit arheologic cod BV-l-s-B-11261 „Dealul Popilor” („Gorganul de la pod”)
• Așezare cod BV-l-m-B-11261.01 „Dealul Popilor” („Gorganul de la pod”) cu descoperiri din neolitic, epoca bronzului, Latene, Hallstatt, epoca romană si epoca medievală timpurie.
poza: Gorgan, Dealul Popilor
sursa: „Jurnal de Bod” nr. 4, 2019
CE SE ȘTIE DESPRE CIVILIZAȚIA CUCUTENI – TRIPOLIE
Civilizația Cucuteni-Tripolie este una dintre cele mai misterioase culturi ale preistoriei, cu o vechime mai mare decât cea mesopotamiană, răspândită din sud-estul Transilvaniei, în Moldova (incluzând teritoriul de astăzi al Republicii Moldova) și în vestul Ucrainei, până la Nipru, s-a extins, în perioada sa de maximă expansiune, pe o suprafață de peste 350.000 kilometri pătrați.
Numele său este dat de descoperirile făcute în anii 1884 și 1893 în localitățile Cucuteni din județul Iași și Tripolie, lângă Kiev, Ucraina.
În aceeași perioadă cercetătorul Julius Teutch face descoperiri importante și la noi, la Botfalu (Bodul de astăzi) iar, în 1903, publică rezultatele în literatura de specialitate.
Durata de evoluție a civilizației Cucuteni cuprinde aproximativ două milenii, începând cu anii 4600/4500 până în jurul datei de 2750 î.e.n, interval temporal aparținând epocii neolitice. Organizarea socială și structura comunităților sunt foarte avansate pentru acea perioadă.
RITUALUL MORȚII ȘI DISPARIȚIA CIVILIZAȚIEI CUCUTENI,
MISTERE NEELUCIDATE
Este una dintre cele mai spectaculoase civilizații cu ceramică pictată ale lumii preistorice, atât datorită rafinamentului artistic al formelor și decorului pictat sau incizat pe vase și statuete antropomorfe. Cu toate acestea, tehnologia de prelucrare a pietrei și a metalelor (cupru și aur), rămâne un mister alături de multe altele, cum ar fi, modul în care a dispărut această civilizație și ritualul morții.
Enigmatica dispariție a acestei civilizații este și mai impresionantă. Din cele peste 4.000 de așezări descoperite, 90% au fost distruse de foc. Specialiștii nu pot stabili dacă a fost un cataclism sau o incendiere intenționată și nici motivul care a dus la această extincție.
Mai presus de toate, ritualul morții rămâne marea enigmă: ce făceau oamenii comunităților Cucuteni cu morții lor? Este greu de explicat de ce în cadrul săpăturilor nu s-a descoperit încă nici o necropolă (a*), ci doar câteva înmormântări izolate, având mai curând un caracter de cult.
Istoricii cred că în cultura Cucuteni oamenii își ardeau rudele moarte în propriile case. Splendidele vase ceramice găsite astăzi ar putea fi vase în care se păstra cenușa rudelor, în familie.
Având aceste date se înțelege de ce trebuie să prețuim istoria micuței coline a Gorganului.
GORGAN, ÎN STUDIILE ARHEOLOGICE
Despre Gorgan se știe că, aici, s-au găsit vestigii ale civilizației Cucuteni și „este situat la 1,3 km sudest de localitate, pe malul unui braţ mort al Oltului, pe un martor de eroziune rotund cu înălţimea de 20 m. Descoperit la sfârşitul secolului al 19-lea, situl a fost cercetat în mai multe rânduri de Julius Teutsch (1898–1912, cu întreruperi), Hermann Schroller (1928–1929) şi Dragomir Nicolae Popovici (1995).” (1*)
DESCOPERIRILE LUI JULIUS TEUTSCH
În 1903, Julius Teutsch a publicat descoperirea la Botfalu (Bodul de astăzi) a celor șase „pintadere” (b*) modelate din argilă „Tohn- stempel” (ştampilă din lut), majoritatea în formă de spirală. Aceste descoperiri făcute în așezarea culturii Ariușd-Cucuteni de la Bod le-a atribuit categoriei de piese rare. Teutsch a considerat că aceste piese puteau fi folosite pentru pictarea corpului uman sau pentru realizarea unor tatuaje(2*).
DESCRIEREA SITULUI
„Stratul de cultură, având grosimea medie de 1 m, cuprinde urmele unei aşezări aparținând culturii Ariuşd, cu trei nivele de locuire.
Cu ocazia cercetărilor s-au descoperit urmele unor locuinţe, vetre, cuptoare şi gropi (unele
sursa foto: sznm.ro
adâncite până la 4 m), cât şi un bogat material arheologic constând din ceramică pictată bicrom şi tricrom (vezi poza), dar şi nedecorată, de uz gospodăresc, numeroase obiecte de piatră, silex, os şi corn respectiv plastică antropomorfă şi zoomorfă.
Au fost descoperite mai multe obiecte confecţionate din aramă, printre care şi un topor cu braţele în cruce. În cadrul staţiunii, în poziţie secundară, au apărut şi urme de locuire din eneoliticul târziu (cultura Coţofeni), bronzul timpuriu (cultura Schneckenberg) respectiv fragmente ceramice din evul mediu.” (3*)
a* „necropolă” = partea unui oraș antic destinat înmormântărilor; cimitir;
b* „pintaderă”= provine din limba greacă şi semnifică „pecete”, „sigiliu”.
Ca urmare a proiectului „Studiu pedo-stațional complex pentru conservarea speciilor de floră și faună locale din comuna Bod, județul Brașov” desfășurat în 2017 de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (I.C.A.S.), Consiliul Local Bod institue, la 30 iulie 2018, „LA STEJARI” – Aria Naturală Protejată de Interes Local.
Zona se întinde pe 19 ha, se învecinează cu situl Gorgan. În urma acestui studiu s-a constatat că aici este locul unde exista o renumită pădure de stejari, veche de câteva sute de ani. 65 de exemplare au supraviețuit până în zilele noastre, unii având chiar 200 de ani, o circumferință a trunchiului de aproximativ 5 metri și o coroană de 22 de metri.
poza: „LA STEJARI” Grup de stejari bătrâni în arealul unde va fi implementat proiectul
sursa: „Jurnal de Bod” nr. 4, 2019
scopul proiectului
Proiectul urmărește valorificarea zonei „La Gorgan” prin definirea unei arii protejate pentru protecția speciilor și habitatelor cu impact pozitiv asupra mediului. Se are în vedere și crearea unui spațiu unic destinat activităților de recreere, educație civică și relaxare a locuitorilor comunei Bod.
„LA STEJARI”, ZONĂ DEDICATĂ CONSERVĂRII SPECIILOR DE FLORĂ ȘI FAUNĂ
„Studiul pedo-stațional pentru conservarea speciilor de flora și faună” efectuat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, în comuna Bod a confirmat că „LA STEJARI” este un loc prielnic dezvoltării unui sistem silvopastoral potrivit pentru a oferi adăpost și protecție atât animalelor mari cât și un habitat adecvat speciilor locale existente, unele dintre ele chiar rare dintre care amintim egreta mică și laleaua pestriță.
IMPORTANȚA SISTEMELOR SILVOPASTORALE
Scopul principal al sistemelor silvopastorale este acela de a asigura adăpost și protecție animalelor împotriva unor fenomene climatice nefavorabile (ploi torențiale, temperaturi ridicate) și implicit de a obţine produse animaliere în cantităţi mai mari şi de calitate superioară.
„LA STEJARI” GĂZDUIEȘTE SPECII RARE
Tot cu ocazia acestui studiu s-a constatat că „La Stejari” este un loc foarte bun unde s-ar putea stabili un sistem agrosilvic potrivit pentru a oferi adăpost și protecție atât animalelor mari cât și un habitat adecvat speciilor locale existente, unele dintre ele chiar rare. Astfel, s-au descoperit păsări ce au obiceiul să cuibărească aici: egreta mică (specie rară), vânturelul roșu sau stârcul cenușiu iar, în cazul florei, laleaua pestriță se află pe lista roșie de protejare a speciilor.
sursa foto: „Studiu pedo-stațial pentru conservarea speciilor de floră și faună”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”
START PROIECT „LA STEJARI”
Ianuarie 2019 este momentul când, în urma unei întrevederi cu reprezentanții ICAS Brașov, d-ul Șerban Davidescu și cercetător Elena Mihăilă, s-au stabilit etapele de lucru urmând ca, odată cu încălzirea vremii să fie demarate primele etape de alcătuire a acestor sisteme agrosilvice.
PRIMA ETAPĂ,
PICHETAREA COPACILOR
Pe 17 februarie 2019 s-a efectuat pichetarea arborilor. În această etapă, s-au efectuat măsurători și marcaje în locurile unde urmau să fie plantate cele 11 pâlcuri.
Fiecare pâlc în parte avea să fie format din câte 9 arbori dispuși pe trei rânduri câte trei: în colțuri și în mijloc câte un stejar, iar pe mijlocul laturilor câte un frasin, paltin și tei. Toți copăceii plantați au fost „îmbrăcati” cu tuburi protectoare de plexiglas, rolul acestora fiind de
a lăsa lumina necesară să treacă, de a menține un ambient prietenos și de a proteja puietul de acțiunea diverselor animale rozătoare.
PLANTAREA COPACILOR
ÎNCHEIE PRIMA ETAPĂ
Pe 10 aprilie 2019, s-a continuat această primă etapă cu plantarea copăceilor pe marcajele efectuate. Pentru această operațiune au fost cooptați copiii Școlii Gimnaziale Bod atât din Sat, cât și din Colonie, în scopul de a conștientiza datoria fiecăruia din noi de a respecta și proteja natura.
Entuziasmul elevilor și cadrelor didactice a fost susținut de toți angajații primăriei Bod, primarul Sergiu ARSENE, părintele Ion Petrescu și specialiștii de la Institutul de Silvicultură „Marin Drăcea” care ce au asigurat instructajul și materialele necesare. Fiecărei clase i-a fost arondat un pâlc de copaci pe care să îl țină sub observație.
Ceea ce face de neuitat această zi este faptul că, pe o vreme ploioasă, îndurând frigul și vântul de aprilie, ajutându-se unii pe ceilalți, copiii au reușit să planteze acești copaci „de viță nobilă”, ce vor crește împreună cu ei și la care se vor reîntoarce peste ani.
Pe viitor, păstrând ceea ce avem și ceea ce s-a înfăptuit la începutul lui 2019, zona „LA STEJARI” ar putea deveni un spațiu unic pentru bodeni, un spațiu destinat activităților de recreere, educație civică și socializare pentru locuitorii de toate vârstele ai Bodului.
„Ziua Micilor Stejari”
10 aprilie 2019
Ziua în care copiii, profesorii, preotul, primarul și întreaga echipă a primăriei ÎMPREUNĂ au plantat 81 de copaci în aria protejată, „La Stejari”sperăm să aducă, peste ani, un mare beneficiu florei, faunei și memoriei celor ce vor crește.
Last modified: 17 martie 2022
