MONUMENTELE COMUNEI BOD

25 noiembrie 2019

• MONUMENTE •

– cele două edificii al Bodului, ridicate în semn de respect și recunoștință pentru sacrificiul suprem al eroilor bodeni căzuți la datorie în cele două Războaie Mondiale:

Citatul inscripționat pe Monumentul din Bod Sat:

„Să știe toți că un popor nu moare
Când veacuri a luptat necontenit!”
Ștefan O. IOSIF
poet traducător (1875 – 1913)

fondator al Societății Scriitorilor Români

DESCRIEREA MONUMENTULUI

„Soclul, în două trepte, este din beton, iar piedestalul şi corpul sunt din piatră şlefuită. La jumătatea înălţimii (are în total 6,0 metri), pe o mică terasă, se află o statuetă din bronz, reprezentând un soldat sprijinit în armă. În terminal, monumentul are o pajură din bronz cu aripile larg desfăşurate” („Jertfă și Recunoștință – Eroi și Monumente din Țara Bârsei, Țara Cohalmului și Țara Făgărașului”, Gheorghe PĂŞESCU, Dumitru STRATANOV, Ioan Virgil LEANCU)

Pe faţadă, sub pajură, sunt dăltuite cifrele „1916-1919”, iar sub statuetă inscripţia

EROILOR DIN COMUNA BOD

Pe părțile laterale, pe câte o placă din marmură , alături de cuvintele „EROII DIN BOD JUD. BRAŞOV”, sunt enumerate numele bodenilor căzuți la datorie în timpul PRM. Pe placa din spatele monumentului sunt însemnate numele luptătorilor din comuna noastră ce și-au adus sacrificiul suprem în cel de-Al Doilea Război Mondial.

BODUL, LA GRANIȚA DINTRE IMPERIUL AUSTRO-UNGAR ȘI ROMÂNIA

La momentul izbucnirii Primului Război Mondial, Transilvania era parte din Imperiul Austro-Ungar (foto 1), iar Bodul era situat la frontiera acestuia cu România.

Astfel că după declarația de război a României din 27 august 1916, trupele române ocupă Brașovul pe 29/30 august, inclusiv Bodul.

Aflat în apropierea curburii Carpaților, Brașovul constituia un avanpost militar important în apărarea trecătorilor intracarpatice și organizarea ofensivei viitoare. (foto 2)

După aceste victorii tactice rapide din Transilvania, în toamna anului 1916, odată cu pornirea contraofensivei germane, Armata Română va suferi o serie de înfrângeri zdrobitoare, culminând cu pierderea Brașovului. Consecințele imediate vor fi împingerea frontului de luptă înapoi, forțând autoritățile statului în frunte cu Regele Ferdinand și Regina Maria, să se refugieze în Moldova. (foto 3) 
Astfel, în iarna lui 1916, Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiului Otoman, națiunile Bulgariei) ocupau două treimi din teritoriul național, inclusiv Bucureștiul (6 decembrie).

Cauzele înfrângerii Armatei României au fost amestecul politic major în actul conducerii militare, incompetența și lașitatea unei părți semnificative a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa pregătirii și dotării trupelor pentru tipul de război purtat. Eşecul înregistrat determină schimbarea generalului Grigore Crăiniceanu de la comanda Armatei III, cu generalul Alexandru AVERESCUAcesta va face parte din noul comandament militar al Armatei 

Române care, cu sprijinul substanțial al Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri BERTHELOT, aveau să reorganizeze și să instruiască luptătorii români. A urmat campania din vara anului 1917 care a fost una de succes, reușindu-se, în faza inițială, înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile încrâncenate de la Mărăști, Oituz și Mărășești ce au impregnat istoria noastră cu impresionantul dicton:

PE AICI NU SE TRECE”.

LUPTELE DE LA BOD

Revenind la contraofensiva austro-ungară pornită pe 26 sept.1916, mărturiile istorice ne spun că pe 7-8 octombrie se desfășoară deja bătălia Brașovului. Prima parte a ofensivei se desfăşoară cu intensitate maximă în partea de sud-est a Ţării Bârsei unde Bodul reușește să reziste însă nu pentru mult timp.

În cursul luptelor de la Bod din 8 octombrie, au căzut mulți soldați germani care sunt îngropați în marginea de est a satului (actualul cimitirul evanghelic) dar și români ce își află odihna la cimitirul Bisericii Ortodoxe „Sfântul Nicolae” din Bod Sat. Locul este însemnat cu o cruce comemorativă, iar pe bordura de marmură sunt înscrise cuvintele emoționante:

De veci îngrijiți și ocrotiți acești stejari care au fost sădiți în locul unde eroi ai neamului odihnesc”. (foto 4)

Monumentul a fost înălțat în 1938 , de către Ion Iordănescu, cunoscut sculptor la acea vreme, la iniţiativa domnului învățător Cherciu Gheorghe și cu sprijinul Primăriei şi al Comitetului Parohial Bod.

Inițial acesta a fost dedicat ostașilor bodeni ce au adus sacrificiul suprem în timpul Primului Război Mondial (PRM). Ulterior s-au adăugat și numele celor căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Monumentul este situat în centrul Bod Satului, la intersecția străzilor Tudor Vladimirescu, Hărmanului, Gării și Brașovului.

Citatul inscripționat pe Monumentul
din Bod Colonie:

„Glorie eternă eroilor căzuți pe acest cîmp de luptă în 24-28 august 1944 în luptele împotriva fascismului pentru eliberarea patriei.”

~ 1 ~

Monumentul este închinat unor ostaşi-eroi din subunităţi româneşti precum Compania de Pază din Regimentul 89 Infanterie, Divizionul de Cavalerie din Regimentul 6 Călăraşi, Plutonul 2 Grăniceri Călări şi Plutonul de Grăniceri Bod – ambele din Regimentul 1 O Grăniceri – şi nu în ultimul rând premilitarilor bodeni şi salariaţilor staţiei de retransmisie „Bucureşti-România”, care, în vara anului 1944, au apărat staţia de radio şi localitatea, de atacurile furibunde ale detaşamentelor motorizate germane.

În timpul luptelor din 24 august 1944, a căzut eroic, la datorie, soldatul PANAIT ION, din garda care asigura paza stației de radio. S-a născut la 14 decembrie 1920, în comuna Fierbinți, Ialomița. La „întoarcerea armelor” împotriva Germaniei fasciste, era încorporat în Compania Pază la obiectivul „Staţia de radio Bod” ca trăgător la puşca mitralieră. Prin focul său precis şi necruţător, el a zădărnicit pătrun-derea în incintă a militarilor hitlerişti, care voiau să ocupe ori să distrugă staţia de radio. Un glonte duşman i-a curmat însă viaţa. A murit cu degetul pe trăgaci apărând, alături de camarazii săi şi de cei veniţi în sprijin, obiectivul încredinţat.

Pentru sacrificiul său, soldatul Panait Ion a fost decorat post-mortem cu „Virtutea Militară” clasa a II-a.

 La numai 48 de ore, în 26 august, o altă bătălie s-a desfăşurat pe locurile numite de localnici „pe Melăr” şi „la Belitoare”, în lunca de pe malul stâng al Oltului.

Plutoanele de grăniceri comandate de plutonierul Negrea şi plutonierul cavalerist Marin Vasile Oprişan (azi, veteran de război, ofiţer în retragere), au  oprit, după o zi de lupte crâncene, o 

coloană motorizată  inamică ce ataca dinspre Vâlcele-Araci, respingând-o până la drumul Feldioarei, şi obligând-o să se predea. 

Comuna, staţia de radio, gara şi Colonia Bod erau din nou salvate prin eroismul grănicerilor români, sprijiniţi de o subunitate de vânători de munte din Braşov. Aceasta era comandată de căpitanul, pe atunci, Constantin Liţu, regretatul general de brigadă, care acum îşi doarme somnul de veci la umbră de cetină, în parcela veteranilor de război a Cimitirului Municipal Braşov.

~ 2 ~

Victoria de „pe Melăr”, din 26 august 1944, a fost obţinută, şi ea, cu jertfe de sânge: fruntaşul Aurel David, un viteaz grănicer, născut în 1920, la Focşani, Putna, a fost împuşcat mortal cu doar câteva minute înaintea încetării luptelor; fruntaşul Ioan Uţă, a decedat şi el în luptă; caporalul Constantin Cobzaru, rănit la picioare de schijele unei grenade; soldatul Ioan Mărcuţ, rănit şi el de un glonţ vrăşmaş. Dintre premilitarii participanţi la acţiunile de luptă,  tânărul de numai 19 ani, Ioan Dumitru Lăcătuş, a fost rănit de un glonţ hitlerist; a murit în anii de după Revoluţia din ’89, având pe piept decoraţiile de război „Serviciul Credincios” clasa  a I-a şi „Bărbăţie şi Credinţă” clasa a II-a.

~ 1 ~
„JERTFĂ și RECUNOȘTINȚĂ”

col. Pășescu, col. Stratov și maior Leancu

~ 2 ~
„CUGET ROMÂNESC” nr. 279/’98 și 334/’99,

articol „Pagini de istore brașoveană”, Ioan Vlad

ISTORIA MONUMENTULUI DIN COLONIE, STRÂNS LEGATĂ DE STAȚIA DE RADIO

Despre stația de radioemisie Bod se poate spune că „a făcut istorie” pe timp de pace dar și de război, iar monumentul aflat în vecinătatea acesteia este o dovadă.

MESAJUL REGELUI MIHAI,
CĂTRE ȚARĂ A FOST EMIS DE LA BOD

Cel mai important eveniment care avea să contribuie la scrierea unei pagini importante din istoria românilor a fost transmiterea de aici, de la Bod, a tuturor comunicatelor  importante din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, inclusiv mesajul regelui Mihai către țară, în seara de 23 august 1944, primit de la Bucuresti  prin telefon. Prin acest mesaj, regele reușea să se facă auzit peste hotare aflându-se astfel că România a întors armele împotriva Germaniei. Urmarea a fost că „toate locaţiile posturilor Societății Române de Radiodifuziune au fost atacate concomitent de armatele germane: postul de la Bod a fost asediat timp de 7 ore de un detaşament de 120 de persoane, în timp ce postul de la Băneasa  

a fost cucerit de germani, și avea să fie eliberat abia pe 29 august.”(1*)

70 DE TONE DE BOMBE PENTRU A ÎNTRERUPE TRANSMISIILE DE LA BOD

Radio România și-a continuat transmisia prin stația de la Bod, până la 28 august 1944 , când un atac de 20 de avioane, care au aruncat 70 de tone de bombe, a scos din funcţiune postul de radio.”

În istoria locală se cunoaște încă o acțiune desfășurată în zona Stației de Radio, tot în ziua de 28 august 1944, înainte de începerea bombardamentelor. Pompierii militari brașoveni au participat la dezarmarea unui convoi de mașini germane aflate în retragere prin fața cazărmii soldaților ce asigurau paza stației; împreună cu efective din Compania Iași și a subunității din Regimentul 6 Călărași dislocate la Bod, au apărat cu succes postul de Radio Bod, atacat de trupe germane în timpul conflictului. După părăsirea zonei de către armata germană, aceasta a trecut la bombardarea stației, moment în care unul dintre piloni a fost afectat, iar victime ale bombardamentelor au căzut soția unuia dintre angajați, Maria Muntean și fiica acesteia în vârstă de numai 6 ani.

Peste 3 ani, la 30 decembrie 1947 , tot de aici se anunța proclamarea Republicii Populare Române. (2*)

Dupa 85 de ani, timp în care a functionat fără întrerupere, stația Bod este singura din țară care emite pe unde lungi. 

Din vechea stație nu a mai rămas „în picioare” decât clădirea, aceasta suferind doar ușoare renovări, tot echipamentul fiind retehnologizat de-a lungul timpului.

Monumentul aflat în vecinătatea stației reflectă vremurile zbuciumate și sacrificiile făcute în al 2-lea Război Mondial pentru a păstra Stația Radio în funcțiune.

Fiecare cetățean al localității trebuie să dea dovadă de respect și patriotism local. Cu ocazia viitoarelor aniversări se dorește o mai largă participare și conștientizare a importanței momentului și a locului. (2*)

SURSE:

1* – Documentar realizat de Pușa Roth și Costin Tuchilă;

2* – documentat profesor Lazăr Attila;

Last modified: 10 iulie 2024

Comments are closed.