MONUMENTELE COMUNEI BOD

25 noiembrie 2019

• MONUMENTE •

Bodenii își exprimă recunoștința și respectul la monumentul din Bod Sat, situat în centru și la monumentul din Bod Colonie, situat la intrarea în Stația de Radio Bod, alegerea acestor locații fiind în strânsă legătură cu simbolistica monumentelor:

Citatul inscripționat pe Monumentul din Bod Sat:

„Să știe toți că un popor nu moare
Când veacuri a luptat necontenit!”

Ștefan O. IOSIF
poet traducător (1875 – 1913)

fondator al Societății Scriitorilor Români
Monumentul a fost înălțat în 1938 , de către Ion Iordănescu, cunoscut sculptor la acea vreme, la iniţiativa domnului învățător Cherciu Gheorghe și cu sprijinul Primăriei şi al Comitetului Parohial Bod. Inițial acesta a fost dedicat ostașilor bodeni ce au adus sacrificiul suprem în timpul Primului Război Mondial (PRM). Ulterior s-au adăugat și numele celor căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial. Monumentul este situat în centrul Bod Satului, la intersecția străzilor Tudor Vladimirescu și Brașovului.
DESCRIEREA MONUMENTULUI

„Soclul, în două trepte, este din beton, iar piedestalul şi corpul sunt din piatră şlefuită. La jumătatea înălţimii (are în total 6,0 metri), pe o mică terasă, se află o statuetă din bronz, reprezentând un soldat sprijinit în armă. În terminal, monumentul are o pajură din bronz cu aripile larg desfăşurate” („Jertfă și Recunoștință – Eroi și Monumente din Țara Bârsei, Țara Cohalmului și Țara Făgărașului”, Gheorghe PĂŞESCU, Dumitru STRATANOV, Ioan Virgil LEANCU)

Pe faţadă, sub pajură, sunt dăltuite cifrele „1916-1919”, iar sub statuetă inscripţia

EROILOR DIN COMUNA BOD

Pe părțile laterale, pe câte o placă din marmură , alături de cuvintele „EROII DIN BOD JUD. BRAŞOV”, sunt enumerate numele bodenilor căzuți la datorie în timpul PRM. Pe placa din spatele monumentului sunt însemnate numele luptătorilor din comuna noastră ce și-au adus sacrificiul suprem în cel de-Al Doilea Război Mondial.

BODUL, LA GRANIȚA DINTRE IMPERIUL AUSTRO-UNGAR ȘI ROMÂNIA

La momentul izbucnirii PRM, Transilvania era parte din Imperiul Austro-Ungar (foto 1). Ba chiar mai mult, Bodul era situat la frontiera acestuia cu România.

Astfel că după declarația de război a României din 27 august 1916, trupele române ocupă Brașovul pe 29/30 august, inclusiv Bodul.

Aflat în apropierea curburii Carpaților, Brașovul constituia un avanpost militar extrem de important în apărarea trecătorilor intracarpatice și organizarea ofensivei viitoare. (foto 2)

După aceste victorii tactice rapide din Transilvania, în toamna anului 1916, odată cu pornirea contraofensivei germane, Armata Română va suferi o serie de înfrângeri zdrobitoare, culminând cu pierderea Brașovului. Consecințele imediate vor fi împingerea frontului de luptă înapoi, forțând autoritățile statului în frunte cu Regele Ferdinand și Regina Maria, să se refugieze în Moldova.  (foto 3) Astfel, în iarna lui 1916, Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiului Otoman, națiunile Bulgariei) ocupau două treimi din teritoriul național, inclusiv Bucureștiul (6 decembrie).

Cauzele înfrângerii Armatei României au fost amestecul politic major în actul conducerii militare, incompetența și lașitatea unei părți semnificative a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa pregătirii și dotării trupelor pentru tipul de război purtat. Eşecul înregistrat determină schimbarea generalului Grigore Crăiniceanu de la comanda Armatei III, cu generalul Alexandru Averescu. 

Acesta va face parte din noul comandament militar al Armatei Române care, cu sprijinul substanțial al Misiunii Militare Franceze 

conduse de generalul Henri Berthelot, aveau să reorganizeze și să instruiască luptătorii români. A urmat campania din vara anului 1917 care a fost una de succes, reușindu-se, în faza inițială, înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile încrâncenate de la Mărăști, Oituz și Mărășești ce au lăsat istoriei noastre impresionantele cuvinte:

PE AICI NU SE TRECE”.

BĂTĂLIA DE LA BOD

Revenind la contraofensiva austro-ungară pornită pe 26 sept.1916, mărturiile istorice ne spun că pe 7-8 octombrie se desfășoară deja bătălia Brașovului. Prima parte a ofensivei se desfăşoară cu intensitate maximă în partea de sud-vest a Ţării Bârsei unde Bodul reușește să reziste însă nu pentru mult timp.

În cursul luptelor de la Bod din 8 octombrie, au căzut mulți soldați germani care sunt îngropați în marginea de est a satului (actualul cimitirul evanghelic) dar și români care își află odihna la cimitirul Bisericii Ortodoxe „Sfântul Nicolae” din Bod Sat. Locul este însemnat cu o cruce comemorativă, iar pe bordura de marmură sunt înscrise cuvintele emoționante:

De veci îngrijiți și ocrotiți acești stejari care au fost sădiți în locul unde eroi ai neamului odihnesc”. (foto 4)

Citatul inscripționat pe Monumentul din Bod Sat:

„Glorie eternă eroilor căzuți
pe acest cîmpde luptă în
24 – 24 AUGUST 1944
în luptele înpotriva fascismului
pentru eliberarea patriei.”

1940 – Un prim episod dramatic legat  de Stația de Radio Bod rezidă din faptul că în 1940, la cedarea forțată a Ardealului, postul de emisie de la Bod a transmis declarația ministrului de externe Mihail Manoilescu, vorbind in lacrimi, iar mai apoi o înregistrare a clopotelor bisericilor transilvănene, care a fost însă cenzurată de către Palatul Regal la numai 10 minute de la începere.

În 1941, în timpul rebeliunii legionare prin care Horia Sima viza înlăturarea lui Ion Anescu, postul a fost ocupat de către legionari, aceștia predându-se în cele din urmă Armatei Române. Cel mai vârstinc supraviețuitor ce a lucrat la Statia Radio Bod și care în prezent are 96 de ani, Scripcenco Mihai,  mărturisește că un grup de legionari din cadrul organizației de la Brașov a preluat controlul stației după arestarea șefului de tură și a ajutorului acestuia. Armata Română a intervenit prin trimiterea la fața locului a unui detașament al Vânătorilor de munte, din rândul cărora un locotenent, sub pretextul că vrea să treacă de partea legionarilor, a reușit să pătrundă în interiorul stației. În urma verificării pozițiilor din care legionari doreau să apere stația, a constatat că aceștia erau doar 7 persoane înarmate, motiv pentru care au fost nevoiți să se predea.

 

ISTORIA MONUMENTULUI DIN COLONIE, STRÂNS LEGATĂ DE STAȚIA DE RADIO

Despre stația de radioemisie Bod se poate spune că „a făcut istorie” pe timp de pace dar și de război, iar monumentul aflat în vecinătatea acesteia este o dovadă.

MESAJUL REGELUI MIHAI,
CĂTRE ȚARĂ A FOST EMIS DE LA BOD

Cel mai important eveniment care avea să contribuie la scrierea unei pagini importante din istoria românilor a fost transmiterea de aici, de la Bod, a tuturor comunicatelor  importante din timpul celui de-al doilea Război Mondial, inclusiv mesajul regelui Mihai către țară, în seara de 23 august 1944, primit de la Bucuresti  prin telefon. Prin acest mesaj, regele reușea să se facă auzit peste hotare aflându-se astfel că România a întors armele împotriva Germaniei. Urmarea a fost că „toate locaţiile posturilor Societății Române de Radiodifuziune au fost atacate concomitent de armatele germane: postul de la Bod a fost asediat timp de 7 ore de un detaşament de 120 de persoane, în timp ce postul de la Băneasa

a fost cucerit de germani, și avea să fie eliberat abia pe 29 august.”(sursa: Documentar realizat de Pușa Roth și Costin Tuchilă)

70 DE TONE DE BOMBE PENTRU A ÎNTRERUPE TRANSMISIILE DE LA BOD

Radio România și-a continuat transmisia prin stația de la Bod, până la 28 august 1944 , când un atac de 20 de avioane, care au aruncat 70 de tone de bombe, a scos din funcţiune postul de radio.”

În istoria locală se cunoaște încă o acțiune desfășurată în zona Stației de Radio, tot în ziua de 28 august 1944, înainte de începerea bombardamentelor.

Pompierii militari brașoveni au participat la dezarmarea unui convoi de mașini germane aflate în retragere prin fața cazărmii soldaților ce asigurau paza stației; împreună cu efective din Compania Iași și a subunității din Regimentul 6 Călărași dislocate la Bod, au apărat cu succes postul de Radio Bod, atacat de trupe germane în timpul conflictului. După părăsirea zonei de către armata germană, aceasta a trecut la bombardarea stației,

moment în care unul dintre piloni a fost afectat, iar victime ale bombardamentelor au căzut soția unuia dintre angajați, Maria Muntean și fiica acesteia în vârstă de numai 6 ani.

Peste 3 ani, la 30 decembrie 1947 , tot de aici se anunța proclamarea Republicii Populare Române.

Dupa 85 de ani, timp în care a functionat fără întrerupere, stația Bod este singura din țară care emite pe unde lungi. 

Din vechea stație nu a mai rămas „în picioare” decât clădirea, aceasta suferind doar ușoare renovări, tot echipamentul fiind retehnologizat de-a lungul timpului.

Monumentul aflat în vecinătatea stației reflectă vremurile zbuciumate și sacrificiile făcute în al 2-lea Război Mondial pentru a păstra Stația Radio în funcțiune.

Fiecare cetățean al localității trebuie să dea dovadă de respect și patriotism local. Cu ocazia viitoarelor aniversări se dorește o mai largă participare și conștientizare a importanței momentului și a locului.

Last modified: 21 octombrie 2021

Comments are closed.